Evaluare:
Recenzile la „Învățăturile lui Iisus, nu despre Iisus”, adesea denumită „Biblia lui Jefferson”, evidențiază abordarea unică a lui Thomas Jefferson față de Noul Testament. Jefferson a editat Evangheliile pentru a se concentra exclusiv pe învățăturile morale ale lui Iisus, excluzând miracolele și alte elemente supranaturale. În timp ce unii laudă cartea pentru semnificația sa istorică și ideile sale morale, alții o critică pentru lipsa de conținut și context teologic tradițional.
Avantaje:⬤ Importanță istorică și oferă o perspectivă asupra gândurilor lui Jefferson.
⬤ Se concentrează pe învățăturile etice ale lui Iisus, ceea ce o face o lectură valoroasă pentru filosofia morală.
⬤ Compilarea simplă și cronologică o face accesibilă.
⬤ Distilează valorile comune ale religiilor majore.
⬤ Implică cititorii să gândească critic la textele religioase.
⬤ Lipsă de elemente religioase tradiționale, care ar putea să nu-i satisfacă pe cei care caută profunzime teologică.
⬤ Unii o consideră prea simplistă, reducând narațiunile complexe la morala de bază.
⬤ Criticată pentru că nu oferă suficient context sau informații despre motivațiile lui Jefferson.
⬤ Exclude evenimentele miraculoase, care ar putea îndepărta cititorii creștini tradiționali.
⬤ Unii recenzenți au remarcat că pare o versiune puternic prescurtată a unor texte religioase importante.
(pe baza a 539 recenzii ale cititorilor)
The Jefferson Bible
Thomas Jefferson a terminat această carte în jurul anului 1820, când avea 77 de ani. Scopul său a fost să dezvăluie cele mai autentice învățături din Noul Testament.
Încerca să găsească esența credinței creștine și să o împărtășească în forma sa cea mai clară. Acest lucru a fost realizat prin decuparea și lipirea cu grijă a unor versete alese din cele patru evanghelii principale în ceea ce a fost, în versiunea sa finală, o carte de 82 de pagini. Odată terminată, cartea a fost legată împreună, dar nu a fost niciodată produsă pentru distribuție.
După moartea lui Jefferson, cartea a rămas ascunsă în familia sa până când un bărbat pe nume Cyrus Adler a cumpărat-o în 1895 pentru Muzeul Național, cunoscut astăzi sub numele de Smithsonian Institution. La scurt timp după aceea, John Lacey, reprezentant al statului Iowa, a găsit-o și a sponsorizat o rezoluție pentru a o tipări pentru uzul privat al membrilor Congresului.
Această carte legendară, de mult pierdută, a ieșit de sub tipar pentru prima dată în 1904. Când exemplarele au fost distribuite Congresului în 1905, a început o tradiție care a durat o jumătate de secol.
Fiecare nou senator și reprezentant a primit un exemplar la ceremonia de depunere a jurământului în cadrul fiecărui nou Congres. Nu mai este nevoie să fii membru al Congresului pentru a experimenta convingerile acestui strălucit al treilea președinte al SUA, Thomas Jefferson.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)