Lilith: O Romanță

Recenzii ale cititorilor

Recenziile la „Lilith” subliniază în mare măsură temele profunde, complexitatea stilistică și impactul durabil asupra cititorilor, în special asupra fanilor lui C.S. Lewis și J.R.R. Tolkien. Impresiile pozitive se concentrează pe simbolismul bogat al cărții și pe narațiunea inspirată, în timp ce criticile vizează adesea stilul arhaic de scriere și lungimea acesteia, care poate fi dificilă pentru publicul modern.

⬤ Explorarea profundă și semnificativă a unor teme precum binele vs. răul, răscumpărarea și liberul arbitru.
⬤ Un conținut simbolic bogat care atrage cititorii interesați de alegorie și mitologie.
⬤ Profunzime emoțională și intelectuală, recompensând relectura.
⬤ Influență puternică asupra autorilor fantastici de mai târziu, în special C.S. Lewis și Tolkien.
⬤ Considerată o operă atemporală cu impact și inspirație de durată.

⬤ Stilul de scriere arhaic și înflorit poate fi dificil pentru cititorii contemporani.
⬤ Narațiunea poate părea uneori meandrică și dezarticulată, ducând la frustrare.
⬤ Unele ediții au o calitate slabă a imprimării, ceea ce le face greu de citit.
⬤ Interpretările teologice pot fi considerate neortodoxe sau controversate.
⬤ Finalul poate lăsa unii cititori nesatisfăcuți sau confuzi.

(pe baza a 240 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Lilith: A Romance

Conținutul cărții:

Lilith este puternicul și surprinzătorul roman fantastic al lui George MacDonald, care își ghicește protagonistul printr-o oglindă într-o lume paralelă cu imagini și semnificații obsedante. Subtitlul, "A Romance", indică marea lucrare de răscumpărare care se desfășoară în această lume.

Considerat bunicul romanelor fantastice moderne, George MacDonald a publicat acest roman spre sfârșitul vieții sale de scriitor, în 1895. Ediția noastră întinerită face povestea mai ușor de citit prin actualizarea ortografiei, despărțirea paragrafelor foarte lungi și înlocuirea punctuației ciudate, dar derutante, cu modele mai convenționale. Despre MacDonald, C.

S. Lewis scrie: "Ceea ce face el cel mai bine este fantezia - fantezie care plutește între alegoric și mitocănesc. Iar acest lucru, după părerea mea, îl face mai bine decât orice alt om.

Marile opere sunt Phantastes, cărțile Curdie, Cheia de aur, Femeia înțeleaptă și Lilith. Ele sunt extrem de bune. Semnificația, sugestia, strălucirea sunt întruchipate în întreaga poveste.

" Madeleine L'Engle scrie: "Cu siguranță, George MacDonald este bunicul nostru, al tuturor - al tuturor celor care ne luptăm să ne împăcăm cu adevărul prin intermediul fanteziei. "