O investigație asupra naturii și cauzelor bogăției națiunilor

Recenzii ale cititorilor

Recenzile la „Bogăția națiunilor” subliniază importanța cărții ca text fundamental în economie, menționând relevanța sa atemporală și profunzimea ideilor lui Adam Smith despre capitalism și filosofia morală. Cu toate acestea, există preocupări semnificative cu privire la problemele de formatare ale ediției Kindle, ceea ce face dificilă citirea și consultarea. În plus, deși conținutul cărții este lăudat, mulți îl consideră o provocare din cauza lungimii și complexității sale.

Text fundamental în economie care este esențial pentru înțelegerea teoriei economice moderne.

Oferă perspective atemporale asupra capitalismului, libertății individuale și filosofiei morale.

(pe baza a 417 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

An Inquiry Into the Nature and Causes of the Wealth of Nations

Conținutul cărții:

Adam Smith FRSE (botezat la 5 iunie 1723 O. S. / 16 iunie N. S. - 17 iulie 1790) a fost un filosof moralist scoțian și un economist politic de pionierat. El este, de asemenea, fondatorul economiei. Una dintre figurile-cheie ale mișcării intelectuale cunoscute sub numele de Iluminismul scoțian, este cunoscut în primul rând ca autor a două tratate: The Theory of Moral Sentiments (1759) și An Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations (1776). Acesta din urmă a fost una dintre primele încercări de a studia sistematic dezvoltarea istorică a industriei și comerțului în Europa, precum și un atac susținut la adresa doctrinelor mercantilismului. Lucrarea lui Smith a contribuit la crearea disciplinei academice moderne a economiei și a oferit unul dintre cele mai cunoscute raționamente intelectuale pentru liberul schimb, capitalism și libertarianism. Adam Smith este acum reprezentat pe spatele bancnotei de 20 de lire sterline a Băncii Angliei. Productivitatea liberului schimb: Smith a arătat că acest vast edificiu „mercantilist” era o nebunie. El a argumentat că, într-un schimb liber, ambelor părți le este mai bine. Pur și simplu, nimeni nu ar face schimburi comerciale dacă s-ar aștepta să piardă din ele. Cumpărătorul profită, la fel ca și vânzătorul. Importurile sunt la fel de valoroase pentru noi, la fel cum exporturile noastre sunt la fel de valoroase pentru alții. Deoarece comerțul aduce beneficii ambelor părți, spunea Smith, acesta ne sporește prosperitatea la fel de sigur ca agricultura sau industria prelucrătoare.

Bogăția unei națiuni nu este cantitatea de aur și argint din seifurile sale, ci totalul producției și comerțului său - ceea ce astăzi am numi produsul național brut. Bogăția națiunilor i-a influențat profund pe politicienii vremii și a constituit fundamentul intelectual al marii epoci de liber schimb și expansiune economică a secolului al XIX-lea. Chiar și astăzi, bunul simț al liberului schimb este acceptat la nivel mondial, indiferent de dificultățile practice de realizare a acestuia. Ordinea socială bazată pe libertate: Smith a avut o înțelegere radicală și nouă a modului în care funcționează de fapt societățile umane. El și-a dat seama că armonia socială va apărea în mod natural pe măsură ce ființele umane se vor strădui să găsească modalități de a trăi și de a lucra împreună. Libertatea și interesul personal nu trebuie să producă haos, ci - ca și cum ar fi ghidate de o „mână invizibilă” - ordine și concordie. Pe măsură ce oamenii se înțelegeau între ei, resursele națiunii erau direcționate în mod automat către scopurile pe care oamenii le apreciau cel mai mult. Așadar, o ordine socială prosperă nu trebuia să fie controlată de regi și miniștri. Se va dezvolta organic, ca un produs al naturii umane. Ea se va dezvolta cel mai bine pe o piață deschisă, competitivă, cu schimburi libere și fără constrângere. Bogăția națiunilor nu a fost, prin urmare, doar un studiu economic, ci și un studiu al psihologiei sociale umane: despre viață, bunăstare, instituții politice, lege și moralitate.

Psihologia eticii: Nu bogăția națiunilor a fost prima carte care i-a făcut reputația lui Smith, ci o carte despre etică, Teoria sentimentelor morale. Încă o dată, Smith apelează la psihologia socială pentru a descoperi fundamentul moralității umane. Ființele umane au o „simpatie” naturală pentru ceilalți. Acest lucru le permite să înțeleagă cum să își modereze comportamentul și să păstreze armonia. Și aceasta este baza ideilor și acțiunilor noastre morale.