Peisajul pierdut: Ajungerea la maturitate a unui scriitor

Recenzii ale cititorilor

Memoriile lui Joyce Carol Oates „Peisajul pierdut” oferă o privire profundă și captivantă asupra copilăriei sale, dezvăluind luptele sale cu anxietatea, complexitatea dinamicii familiei sale și începuturile pasiunii sale literare. Scrisul este caracterizat de un amestec distinct de autenticitate și povestire reflexivă. Cu toate acestea, unii recenzenți au găsit părți ale memoriilor plictisitoare sau prost structurate, remarcând momente de deconectare și proză prea academică.

⬤ Proză frumos scrisă și captivantă; povestire autentică și descriptivă.
⬤ Oferă o perspectivă profundă asupra copilăriei lui Oates și a dezvoltării sale ca scriitoare.
⬤ Mulți cititori au simțit o puternică legătură emoțională și au considerat că memoriile sunt relatabile.
⬤ Foarte recomandat fanilor literaturii și scriitorilor aspiranți.

⬤ Unii recenzenți au considerat că structura este discontinuă și fluxul întrerupt.
⬤ Unele părți ale cărții au fost considerate plictisitoare sau excesiv de detaliate, în special capitolele care nu se axau pe experiențe umane.
⬤ Câțiva cititori au menționat secțiuni care păreau aride sau neinteresante.

(pe baza a 46 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Lost Landscape: A Writer's Coming of Age

Conținutul cărții:

Scrisă cu onestitatea crudă și perspicacitatea emoționantă care au caracterizat bestsellerul său aclamat Povestea unei văduve, o carte de memorii emoționantă și plină de observație despre copilărie a unuia dintre cei mai buni și mai iubiți maeștri ai literaturii noastre.

Peisajul pierdut este cronica vie a lui Joyce Carol Oates despre copilăria ei grea din vestul statului New York. De la amintirile despre rudele sale, la cele despre legătura fermecătoare cu o găină roșie specială de la ferma familiei sale; de la primele sale prietenii la primele sale experiențe cu moartea, Peisajul pierdut este o evocare puternică a romantismului copilăriei și a influenței sale de neșters asupra femeii și scriitorului care avea să devină.

În această relatare extrem de sinceră, emoționantă și bogată în reflecții, Oates explorează lumea prin ochii ființei sale mai tinere, o fată plină de imaginație, dornică să spună povești despre lume și despre oamenii pe care îi întâlnește. În timp ce lectura Alice în Țara Minunilor a schimbat-o pentru totdeauna pe tânăra Joyce și a inspirat-o să privească viața ca pe o serie de aventuri nesfârșite, creșterea la o fermă i-a predat lecții dure despre sacrificiu, muncă grea și pierdere. Cu detalii cutremurătoare și un ochi foarte perspicace, Oates redă amintirile și emoțiile ei cu o precizie rafinată, transportându-ne într-un loc și într-un timp uitat - peisajul pierdut al tinereții ei, amintindu-ne de peisajele uitate ale primelor noastre vieți.

-- San Francisco Chronicle