Prințesa și spiridușul (The Princess and the Goblin)

Recenzii ale cititorilor

Prințesa și spiridușul este un basm clasic scris de George MacDonald, care continuă să rezoneze cu cititorii de toate vârstele. Plasată într-o lume fantastică în care coexistă spiridușii și oamenii, povestea o prezintă pe prințesa Irene și aventurile ei cu bunica ei și cu un tânăr miner pe nume Curdie. Povestea este apreciată pentru narațiunea sa plină de imaginație, personajele fermecătoare și lecțiile morale subiacente despre credință și prietenie.

Cititorii admiră cartea pentru intriga sa imaginativă, personajele fermecătoare și valoarea nostalgică. Mulți găsesc stilul de scriere accesibil și captivant, atrăgând atât copiii, cât și adulții. Lecțiile morale încorporate în poveste sunt, de asemenea, apreciate. Mai multe ediții ale cărții sunt lăudate pentru calitate, inclusiv pentru ilustrații și legătorie. Este remarcată ca o lectură rapidă și încântătoare, cu elemente care evocă un sentiment de uimire.

Unii cititori au semnalat faptul că stilul și limbajul victorian pot părea învechite pentru publicul modern. Câteva ediții au probleme cum ar fi coperțile moi sau calitatea hârtiei granuloase care ar putea să nu fie durabile. În plus, unele ediții au fost criticate pentru omiterea unor pasaje, ceea ce duce la confuzie. De asemenea, au fost menționate anumite scene intense care ar putea să nu fie potrivite pentru toți tinerii cititori.

(pe baza a 251 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Princess and the Goblin

Conținutul cărții:

A fost odată o mică prințesă al cărei tată era rege peste o țară mare, plină de munți și văi. Acești munți erau plini de locuri goale, sub caverne uriașe, și de drumuri sinuoase, unele cu apă care curgea prin ele, iar altele străluceau de toate culorile curcubeului atunci când era luată o lumină.

Or, în aceste caverne subterane trăia o rasă ciudată de ființe, numite de unii gnomi, de alții kobold, de alții goblini. Nu erau de obicei urâte, ci fie absolut hidoase, fie ridicol de grotești, atât la față cât și la formă.

Va deveni destul de evident de ce mica prințesă nu văzuse niciodată cerul noaptea. Le era mult prea frică de spiriduși ca să o lase să iasă atunci din casă, chiar și în compania a tot atâtor însoțitori și aveau motive întemeiate, după cum vom vedea în cele ce urmează.