Sărută-mă

Recenzii ale cititorilor

Cronicile Keatyn, în special cea de-a doua carte, „Sărută-mă”, urmărește personajul principal Keatyn în timp ce navighează prin viața la un internat, confruntându-se în același timp cu un urmăritor și cu relații complicate cu mai mulți băieți. Seria a primit recenzii mixte, unii recenzenți lăudând dezvoltarea personajelor și complotul captivant, în timp ce alții critică imaturitatea percepută a protagonistei și comportamentul nechibzuit.

⬤ Personajul principal, Keatyn, care are o personalitate dinamică, este atrăgător și relatabil.
⬤ Dezvoltarea puternică a personajului de-a lungul seriei, în special în ceea ce privește maturitatea ei.
⬤ Stil de scriere ingenios, amuzant și plin de umor, care surprinde vocile adolescenților.
⬤ Romanță demnă de leșin cu personaje masculine bine desenate (Aiden și Dawson).
⬤ Abordează probleme relevante precum comunicarea, adolescența și complexitatea relațiilor dintre adolescenți.

⬤ Unii cititori au considerat comportamentul lui Keatyn imatur și frustrant, în special indecizia ei în chestiuni romantice.
⬤ Reprezentarea relațiilor și comportamentului adolescenților poate părea superficială sau nerealistă pentru unii.
⬤ Trecerea bruscă la un nou cadru și personaje în a doua carte a fost stânjenitoare pentru unii cititori.
⬤ Critici privind ritmul și anumite intrigi care par superficiale sau prea dramatice.

(pe baza a 446 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Kiss Me

Conținutul cărții:

Keatyn a scris întotdeauna scenarii pentru viața ei perfectă, dar în niciun caz nu ar fi putut scrie asta. Viața ei este atât de departe de a fi perfectă, încât nici măcar nu este amuzant - totul din cauza unui urmăritor.

Acum, se află la un internat, unde trebuie să mintă despre cine este.

Nu-și poate vedea familia sau Brooklyn-ul.

Îi dă meditații unui zeu sexy care o torturează cu zâmbetul lui.

Iar cea mai populară fată o urăște deja.

Dar există acest băiat. Acest băiat dulce și adorabil de pe Coasta de Est care o place pe Keatyn așa cum este ea.

Așa că ea decide să nu-și mai scrie scenariul vieții și să o trăiască.

Pentru că cine știe cât timp îi mai rămâne.