Ultimul om

Recenzii ale cititorilor

„Ultimul om” de Mary Shelley este un roman complex și profund filosofic care abordează teme precum singurătatea, dragostea și declinul inevitabil al umanității într-un cadru apocaliptic. Cartea prezintă o proză complexă, poetică, tipică epocii victoriene, care poate fi atât captivantă, cât și plictisitoare pentru cititorii moderni. În timp ce mulți cititori au apreciat viziunea lui Shelley și narațiunea provocatoare, alții au găsit verbozitatea și structura narativă frustrante și neatractive.

Limbaj bogat și sugestiv care pune în valoare talentul poetic al lui Mary Shelley.

Teme provocatoare legate de dragoste, singurătate și condiția umană.

(pe baza a 166 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Last Man

Conținutul cărții:

Unul dintre primele romane distopice scrise vreodată, Ultimul om urmărește calea și impactul unei pandemii de neoprit, pe măsură ce aceasta invadează încet lumea.

Începând cu anul 2073, povestea îl urmărește pe Lionel Vesey - ultimul om - și cercul său de prieteni în timp ce boala se răspândește de la un continent la altul. La început, mulți refuză să creadă că un adevărat dezastru global este posibil.

Războiul izbucnește, răspândind și mai mult boala. Furtunile inundă orașele de coastă, iar foametea abundă. Oportuniștii și extremiștii religioși se folosesc de haos pentru câștig personal și putere.

Publicată în 1826, după moartea soțului lui Shelley, a surorii sale vitrege și a celor doi copii ai săi, Ultimul om este atât o poveste sinistru de previzibilă despre dezastru, cât și o fabulă emoționantă despre supraviețuirea durerii personale. După cum a observat Shelley în jurnalul său din 14 mai 1824: „Ultimul om! Da, pot descrie foarte bine sentimentele acelei ființe solitare, simțindu-mă ca ultima relicvă a unei rase iubite, tovarășii mei dispărând înaintea mea.”.