Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea oferă o analiză aprofundată a triplului dezastru japonez din 3.11, explorând costurile umane și economice, răspunsurile politice și implicațiile pe termen lung pentru securitatea națională și politicile energetice. Recenzile subliniază examinarea detaliată a răspunsului la dezastru și a schimbărilor politice, precum și comparațiile istorice cu dezastrele anterioare. Cu toate acestea, unii cititori consideră că este lipsită de recomandări aplicabile și o critică pentru prejudecățile percepute.
Avantaje:⬤ Analiză aprofundată a dezastrului
⬤ 11
⬤ examinare detaliată a impactului uman, economic și politic
⬤ bine scrisă
⬤ comparații istorice perspicace
⬤ evidențiază răspunsurile guvernamentale și schimbările în pregătirea pentru dezastre
⬤ recomandată pentru cei interesați de gestionarea dezastrelor și de peisajul politic al Japoniei.
Dezavantaje:⬤ Lipsă de recomandări specifice pentru acțiuni viitoare
⬤ cititorii au remarcat unele prejudecăți
⬤ critici ale descrierii răspunsului străin la dezastre
⬤ câțiva recenzenți consideră că este mai puțin relevantă pentru cititorii care nu cunosc bine istoria Japoniei.
(pe baza a 9 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
3.11: Disaster and Change in Japan
Conținutul cărții:
La 11 martie 2011, Japonia a fost lovită de undele de șoc ale unui cutremur subacvatic cu magnitudinea de 9,0 produs la mai puțin de 80 km de coasta sa estică. Cel mai puternic cutremur care a lovit Japonia în istoria înregistrată, a produs un tsunami devastator, cu valuri care au atins înălțimi de peste 130 de picioare, care, la rândul său, a provocat o topire multireactoare fără precedent la centrala nucleară Fukushima Daiichi.
Această triplă catastrofă a făcut aproape 20 000 de victime, a distrus orașe întregi și va costa în cele din urmă sute de miliarde de dolari pentru reconstrucție. În 3. 11, Richard Samuels oferă prima evaluare științifică amplă a impactului dezastrului asupra guvernului și societății japoneze.
Evenimentele din martie 2011 au avut loc după două decenii de malaise social și economic - precum și după disfuncționalități politice și administrative considerabile atât la nivel național, cât și la nivel local - și au dus la o analiză națională.
Reformatorii politici au văzut în tragedie un motiv de speranță: o oportunitate pentru Japonia de a se reface. Samuels analizează măsurile luate de Japonia după cutremur în trei sectoare-cheie: securitatea națională, politica energetică și guvernanța locală.
Pentru unii reformatori, 3. 11 a fost un avertisment pentru Japonia de a-și revizui prioritățile și procesele politice. Pentru alții, a fost un eveniment care se produce o dată într-un mileniu; aceștia au avertizat că, deși politica națională ar putea fi îmbunătățită, schimbările dramatice ar fi contraproductive.
Alții au declarat că catastrofa a demonstrat necesitatea de a reveni la un trecut idealizat și de a reconstrui ceea ce a fost pierdut de modernitate și globalizare. Samuels face o cronică a luptelor dintre aceste perspective și analizează diferitele încercări de mobilizare a sprijinului popular de către antreprenorii politici care au invocat în mod repetat trei teme puternic afective: leadership, comunitate și vulnerabilitate. Evaluând succesele și eșecurile reformatorilor care s-au folosit de catastrofă pentru a-și promova agendele specifice - și examinând cutremurul și consecințele sale alături de dezastre anterioare din Japonia, China și Statele Unite - Samuels conturează retorica de criză a Japoniei și arată cum a ajuns aceasta să definească politica și politicile publice de după 3 septembrie 2001.
