A doua ambasadă a Marii Britanii în China: „Misiunea specială” a lordului Amherst la împăratul Jiaqing în 1816

Titlul original:

Britain's Second Embassy to China: Lord Amherst's 'Special Mission' to the Jiaqing Emperor in 1816

Conținutul cărții:

Misiunea diplomatică a Lordului Amherst la Curtea Qing în 1816 a fost cea de-a doua ambasadă britanică în China. Prima, condusă de lordul Macartney în 1793, nu reușise să își atingă obiectivele.

Se credea că Amherst avea mai multe șanse de reușită, însă întâlnirea diplomatică intensă care l-a întâmpinat la sosire s-a încheiat prost. Amherst nu a apărut niciodată în fața împăratului Jiaqing, iar ambasada sa a fost expulzată din Pekin chiar în ziua sosirii. Istoricii l-au învinovățit pe Amherst pentru acest rezultat, invocând faptul că s-a bazat prea mult pe sfatul celui de-al doilea comisar al său, Sir George Thomas Staunton, de a nu se pleca în fața împăratului.

Analiza detaliată a surselor britanice arată că Amherst a fost bine informat cu privire la problema plecăciunii și a luat propria decizie, pentru care și-a asumat întreaga responsabilitate. Succesul a fost întotdeauna puțin probabil din cauza diferențelor ireconciliabile de abordare.

Conduita relațiilor externe ale Chinei, bazată pe sistemul tributar, impunea supunerea față de împărat, relegând astfel toți emisarii străini și conducătorii pe care îi reprezentau la statutul de vasali, în timp ce practica diplomatică britanică era centrată pe negociere și pe principiile westfaliene ale egalității între națiuni. Eșecul ambasadei Amherst a revizuit evaluările britanice cu privire la China și i-a determinat pe unii observatori să creadă că, în viitor, ar putea fi nevoie de forță, mai degrabă decât de diplomație, pentru a atinge obiectivele britanice.

Războiul Opiumului din 1840 care a urmat a stabilit un precedent pentru interferența străină în China, care a dus la un secol de "umilință". Acest lucru rezonează astăzi în apelul președintelui Xi Jinping pentru "întinerirea națională" pentru a restabili locul istoric al Chinei în centrul unei noi ordini globale chino-centrice.