A fi Elvis: O viață singuratică

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Being Elvis” de Ray Connolly oferă o explorare detaliată și informativă a vieții lui Elvis Presley, a faimei și a complexităților care au înconjurat existența sa ca mega-star. Cartea combină anecdote personale și cercetări ample, oferind cititorilor o privire intimă asupra caracterului lui Elvis și a luptelor cu care s-a confruntat, inclusiv singurătatea și dependența de droguri. În timp ce mulți recenzenți laudă cartea pentru narațiunea sa convingătoare și detaliile pătrunzătoare, unii o critică pentru că este repetitivă și nu reușește să ofere perspective noi în comparație cu biografiile anterioare.

⬤ Narațiune informativă și convingătoare
⬤ oferă o viziune intimă și multifațetată a vieții lui Elvis
⬤ bine scrisă și captivantă
⬤ include anecdote personale și detalii interesante
⬤ abordează aspecte emoționale ale existenței sale
⬤ colecție bună de fotografii.

⬤ Conținut repetitiv în comparație cu biografiile existente
⬤ unii recenzenți au considerat-o lipsită de perspective noi
⬤ accent exagerat pe aspectele negative, cum ar fi consumul de droguri și rolul colonelului Parker
⬤ câțiva au considerat-o lipsită de nuanțe în ceea ce privește plăcerea lui Elvis de a juca și generozitatea.

(pe baza a 198 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Being Elvis: A Lonely Life

Conținutul cărții:

Elvis Presley este o figură uriașă în cultura populară americană, un om al cărui talent și faimă au fost egalate doar de excesele sale ulterioare și de sfârșitul său tragic. O entitate divină în istoria rock and roll-ului, această icoană a secolului al XX-lea cu o voce orbitoare a îmbinat gospel-ul și rhythm and blues-ul tradițional negru cu country-ul pentru a crea un tip complet nou de muzică și un nou mod de exprimare a sexualității masculine, care a aruncat pur și simplu în aer ușile unei Americi statice și reprimate a anilor 1950.

În Being Elvis, jurnalistul rock veteran Ray Connolly aruncă o privire nouă asupra carierei celui mai iubit cântăreț din lume, plasându-l, la patruzeci de ani de la moartea sa, nu exhaustiv în luminile stridente de neon din Las Vegas, ci înapoi în lumea sa de la mijlocul secolului al XX-lea, distinct sudistă. Atât pentru fanii noi, cât și pentru cei experimentați, Connolly, care l-a intervievat pe Elvis în 1969, recreează un om care a trecut de la sărăcia din Tupelo, Mississippi, la o faimă fără precedent peste noapte, eclipsându-l pe Frank Sinatra și inspirându-i apoi pe Beatles pe parcurs.

Juxtapunând muzica, cântecele și concertele live incendiare cu o viață personală care mai târziu avea să scape de sub control, Connolly demonstrează că Elvis a început să consume amfetamine încă din zilele de isterie ale turneelor sale de la sfârșitul anilor 1950 și că nevoile financiare care l-au impulsionat la început aveau să se întoarcă pentru a-l chinui la sfârșit. Cu o narațiune bazată pe interviuri realizate de-a lungul mai multor ani cu John Lennon, Bob Dylan, B. B. King, Sam Phillips și Roy Orbison, printre mulți alții, Connolly creează unul dintre cele mai nuanțate și mature portrete ale acestui fenomen cultural de până acum.

Ceea ce distinge Being Elvis dincolo de narațiunea în sine sunt examinările mai subtile ale lui Connolly despre sărăcia albilor, aspirațiile de clasă și închisoarea care este faima extremă. Pe măsură ce ajungem la sfârșitul acestei relatări emoționante, moartea lui Elvis la 42 de ani capătă nuanța unei tragedii profund americane. Creatorul unui sunet american care rezonează și astăzi, Elvis rămâne încremenit în timp, o icoană americană durabilă, care putea "să se înalțe fără probleme într-un falsetto de implorare și tânjire" și să capteze o emoție interioară, poate de tânjire eternă, la care ne putem raporta cu toții.

Intim și nemărginit, Being Elvis explorează extravaganța și iraționalitatea inerente mitologiei lui Elvis, oferind în cele din urmă o celebrare atentă a unei vieți nemuritoare.