A queda

Conținutul cărții:

În secolul al V-lea î.Hr., Hippocrate a folosit cuvântul „podagra” pentru a desemna guta, care era inițial cuvântul francez „podagre” și se referea la boală sau la purtătorul acesteia. Termenul era descriptiv.

În greacă, înseamnă „prins de picior”, evocând capcana în care este prins animalul (agra înseamnă a vâna sau a prinde). În secolul al IX-lea, termenul de gută a fost introdus în limbajul popular. Rheuma (reumatism sau descărcare) era comparat cu un umor nociv distilat „picătură cu picătură” în articulații și organe.

Semnificația sa a fost redusă în secolul al XV-lea, cuvântul gută corespunzând bolii cunoscute sub numele de podagre. În timpul Renașterii, Ambroise Par a folosit termenul de „gută” în loc de podagre.

Există numeroase descrieri istorice ale bolii, dar una dintre cele mai importante este tratatul despre podagra al lui Thomas Sydenham, Hippocrate englez, din 1683. Guta a fost supranumită și „boala regilor”. De la Charlemagne la Ludovic al XIV-lea, a lovit unele dintre cele mai mari nume din istorie.

În secolul al XIX-lea, era considerată responsabilă de toate bolile. Guta este departe de a fi un lucru al trecutului, în special în Africa.