Activități de rezolvare a problemelor în post-editare și traducere de la zero

Titlul original:

Problem solving activities in post-editing and translation from scratch

Conținutul cărții:

Companiile și organizațiile utilizează din ce în ce mai mult traducerea automată pentru a îmbunătăți eficiența și rentabilitatea, iar apoi editează rezultatul traducerii automate pentru a crea un text fluent care respectă convențiile textului. Această procedură este cunoscută sub denumirea de post-editare.

Traducerea și post-editarea pot fi adesea catalogate drept activități de rezolvare a problemelor. Atunci când traducerea unei unități de text sursă nu este imediat evidentă pentru traducător sau, cu alte cuvinte, dacă există un obstacol între elementul sursă și elementul țintă, procesul de traducere poate fi considerat problematic. Dimpotrivă, dacă nu există niciun obstacol între textul sursă și textul țintă, procesul de traducere poate fi considerat o activitate de rezolvare a sarcinilor și nu o activitate de rezolvare a problemelor.

Acest studiu investighează dacă rezultatele traducerii automate influențează efortul de rezolvare a problemelor în ceea ce privește cercetarea pe internet, sintaxa și alți indicatori de probleme și dacă efortul poate fi legat de expertiză.

Un total de 24 de traducători (doisprezece profesioniști și doisprezece semi-profesioniști) au produs traduceri de la zero din limba engleză în limba germană și au post-editat (monolingv) rezultatele traducerii automate pentru acest studiu. Studiul face parte din baza de date CRITT TPR-DB.

Sesiunile de traducere și de post-editare (monolingvă) au fost înregistrate cu ajutorul unui eye-tracker și al unui program de keylogging. Toți participanții au primit aceleași șase texte (două texte per sarcină). Pentru identificarea unităților de traducere problematice au fost utilizate abordări diferite.

În primul rând, a fost luat în considerare comportamentul de cercetare pe internet, deoarece cercetarea este un indicator distinct al unităților de traducere problematice. Apoi, accentul a fost pus pe structurile sintactice din rezultatul MT care nu aderă la regulile limbii țintă, deoarece am presupus că acestea ar cauza probleme în sarcinile de post-editare (monolingve) care nu ar apărea în sarcina de traducere de la zero. În cele din urmă, indicatorii de probleme au fost identificați prin diferiți parametri, cum ar fi Munit, care indică cât de des au creat participanții.