Titlul original:
Truth in Advertising?: Lies in Political Advertising and How They Affect the Electorate
Conținutul cărții:
Această carte reprezintă primul efort sistematic de a examina (1) acuratețea faptică a afirmațiilor făcute într-o întreagă campanie de publicitate politică, (2) semnalele vizuale și sonore utilizate în această publicitate și relația lor cu tonul și acuratețea reclamelor și (3) impactul acurateței afirmațiilor asupra a ceea ce știu oamenii și asupra modului în care votează într-o campanie reală. Cercetarea se bazează pe mai mulți ani de codificare a acurateței faptice a fiecărei afirmații făcute în reclamele prezidențiale din alegerile din 2008, precum și în reclamele pentru alegerile pentru Congresul SUA din Minnesota.
Arătăm cum acuratețea afirmațiilor din reclamele politice, imaginile și sunetul reclamelor și tonul reclamelor (în special negativitatea) sunt legate de comportamentul de vot. Susținem că înțelegerea modului în care acuratețea afirmațiilor din reclamele politice afectează alegătorii este acum mai importantă ca niciodată. Cu toate acestea, această cercetare nu a abordat problema normativă a ceea ce reprezintă aceste presupuse câștiguri în cunoaștere.
Îmbunătățește conținutul publicității negative capacitățile alegătorilor, cum ar fi capacitatea de a localiza cu exactitate pozițiile candidaților cu privire la probleme sau de a formula motive de simpatie sau antipatie față de candidați pe baza unor informații exacte privind trăsăturile candidaților sau pozițiile acestora cu privire la probleme? Are acuratețea informațiilor din publicitatea politică importanță pentru comportamentul de vot sau alegerea votului, indiferent dacă prezența la vot crește sau scade? Ar fi suficient într-o democrație să se voteze mai mult, știind mai puține lucruri adevărate? În studiul efectelor tonului publicitar, astfel de întrebări despre tonul publicitar nu au fost puse.
Cartea noastră remediază această lacună. Arătăm că publicitatea negativă este mai susceptibilă de a face afirmații inexacte. Arătăm că reclamele care fac afirmații inexacte folosesc, de asemenea, un număr mai mare de distorsiuni vizuale și sonore, probabil că își ocupă mai multe capacități cognitive în timp ce își susțin argumentele neadevărate.
Demonstrăm legături între publicitatea inexactă și participarea agregată, participarea individuală și cunoștințele politice individuale. Veștile nu sunt bune într-o epocă a democrațiilor post-factuale.
