Adis Nio: Bandele din Guatemala City și politica morții: The Gangs of Guatemala City and the Politics of Death

Recenzii ale cititorilor

Recenzile laudă cartea „Adiós Niño” a Deborei Levenson pentru examinarea pătrunzătoare și nuanțată a violenței bandelor din Guatemala, subliniind contextul istoric detaliat al cărții și umanizarea membrilor bandelor. Cititorii apreciază abordarea sa academică și profunzimea înțelegerii, dar remarcă faptul că poate fi dificil de citit pentru unii și că nu oferă soluții la problemele discutate.

⬤ Înțelegerea profundă a istoriei Guatemalei
⬤ umanizează membrii bandelor
⬤ evită senzaționalismul
⬤ detaliată și informativă
⬤ oferă o perspectivă nuanțată
⬤ cercetare academică
⬤ etnografie excelentă
⬤ oferă context istoric.

Poate fi greu de urmărit din cauza scrierii academice; nu oferă soluții la problemele prezentate.

(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Adis Nio: The Gangs of Guatemala City and the Politics of Death

Conținutul cărții:

În Adios Nino: The Gangs of Guatemala City and the Politics of Death, Deborah T. Levenson examinează transformările din bandele guatemaleze numite Maras de la apariția lor în anii 1980 până la începutul anilor 2000.

Un studiu istoric, Adios Nino descrie modul în care spațiile fragile de prietenie și explorare s-au transformat în spații rigide și violente în care tinerii, în special bărbații tineri, au ajuns să folosească moartea ca un mod natural de viață pentru perioada scurtă în care se așteptau să supraviețuiască. Levenson leagă schimbările dure din Maras de deteriorarea globală, națională și urbană; de bandele transregionale care se intersectează cu traficul de droguri; și de obliterarea de către armata guatemaleză a mișcărilor populare radicale și a imaginarului social al solidarității.

Făcând parte din mediul social, politic și cultural reconfigurat al orașului Guatemala, cu membrii lor adesea prinși în sistemul penitenciar în creștere din Guatemala, bandele sunt folosite pentru a justifica remilitarizarea în epoca postbelică și postpacifică contemporană din Guatemala. Portretizând Maras ca microcosmosuri ale unor tragedii mai ample și subliniind dificultățile cu care se confruntă tinerii care încearcă să scape de bande, Levenson pune întrebări importante cu privire la relația dintre traumă, memorie și agenție istorică.