Against Apocalypse: Recovering Humanity's Wholeness

Conținutul cărții:

Cartea denunță imprudența iresponsabilă a unor agende geopolitice care împing lumea neîncetat către un război global major și, posibil, către distrugerea nucleară sau apocalipsă. Bulletin of Atomic Scientists a plasat recent „Ceasul Apocalipsei” la miezul nopții fără trei minute.

Semnele care indică un posibil mare dezastru sunt multiple: peste tot unde ne uităm în lumea noastră de astăzi găsim conflicte etnice și religioase, haos sângeros, genocid incipient, războaie prin procură și războaie „hibride””, reînnoirea Războiului Rece. Adăugați la aceste maladii crizele economice globale, fluxurile masive de refugiați și amenințările reprezentate de încălzirea globală - și imaginea unei lumi în totală dezordine este completă. Prin urmare, este timpul ca omenirea să se trezească.

Pornind de la portretul „anomiei” globale, cartea lansează un apel către oamenii de pretutindeni să se opună goanei spre distrugere și să revină la rațiunea politică și la căutarea păcii.

Acesta este un apel la responsabilitate publică globală. În termeni etici, ea spune că oamenii de pretutindeni au obligația de a preveni apocalipsa și de a „menține” lumea noastră sau de a „ține lumea împreună” în toate dimensiunile sale - inclusiv dimensiunile vieții umane și sociale, ecologia naturală și aspirațiile spirituale umane (sau deschiderea către divin).

În mod diferit: în locul dezordinii și rupturii predominante, cartea ne îndeamnă să căutăm o nouă „integritate” și o pace justă. Cartea este interculturală și, de asemenea, inter-disciplinară. Deoarece scopul este holistic - de a ține lumea împreună - cartea trebuie să se bazeze în mod necesar pe multe discipline: inclusiv filozofie, teologie, științe sociale, istorie și literatură.

În ceea ce privește moștenirile filosofice și intelectuale occidentale, ea se bazează în principal pe învățăturile lui Nietzsche, Heidegger și Derrida. Acesta oferă, de asemenea, o interpretare complet nouă a operei lui Thomas Hobbes, descoperind în această operă o cerere etică de ieșire din starea de război perpetuu în direcția unei comunități comune. Textul se bazează, de asemenea, pe învățăturile teologiei creștine (atât catolică, cât și protestantă), invocând în momente cruciale lucrările lui Karl Barth, Raimon Panikkar și alții.

În ceea ce privește moștenirile intelectuale și spirituale non-occidentale, cartea oferă noi interpretări ale unor texte importante din tradițiile indiană și chineză. Astfel, se pune accentul pe ideile de „întreținere a lumii” (loka-samgraha) în hinduism și de „Totul sub cer” în gândirea chineză clasică.

Deși un impuls central al textului este pentru o nouă totalitate, scopul nu este o sinteză uniformă în care totul ar fi înghițit într-o unitate fadă. Problema este mai degrabă cum să păstrăm diversitatea lumii în integritatea sa legitimă, prin conectarea tuturor elementelor într-o rețea complexă de interconexiuni și „relaționalitate”.