Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea lui Samir Okasha „Agents and Goals in Evolution” prezintă o explorare pătrunzătoare a viziunii agențiale asupra evoluției. El face distincția între două tipuri de perspective centrate pe agent: una care vede „mama natură” ca forță motrice și alta care pune accentul pe organismele individuale ca agenți care acționează pentru a-și maximiza fitness-ul. Cartea este bine scrisă și dezvoltă concepte-cheie, inclusiv fitness-ul incluziv al lui Hamilton și ideea de unitate de scop între trăsăturile unui organism.
Avantaje:⬤ Bine scrisă și accesibilă
⬤ oferă o distincție clară între două tipuri de viziuni agențiale
⬤ oferă o perspectivă profundă asupra evoluției și fitness-ului
⬤ explică elocvent concepte complexe (cum ar fi fitness-ul incluziv)
⬤ argumentează convingător pentru considerarea indivizilor ca agenți evolutivi.
Dezavantaje:Poate fi necesar ca cititorii să aibă cunoștințe prealabile de concepte biologice pentru a aprecia pe deplin argumentele; ar putea fi dens pentru cei care nu sunt familiarizați cu discuțiile filosofice în biologie.
(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Agents and Goals in Evolution
Conținutul cărții:
Samir Okasha abordează biologia evolutivă dintr-o perspectivă filosofică în Agents and Goals in Evolution, analizând un mod de gândire în biologie numit gândire agențială. El analizează modul în care cazul paradigmatic implică tratarea unui organism evoluat ca și cum ar fi un agent care urmărește un scop, cum ar fi supraviețuirea sau reproducerea, și consideră trăsăturile sale fenotipice drept strategii pentru atingerea acelui scop sau promovarea intereselor sale biologice.
Întrucât gândirea agențială transpune în mod deliberat un set de concepte - scopuri, interese, strategii - de la agenții raționali umani și la lumea biologică în general, ancheta lui Okasha analizează în primul rând justificarea acestui lucru: este vorba de un simplu antropomorfism sau joacă un rol intelectual autentic în știință? Pornind de la această întrebare centrală, sunt luate în considerare puncte-cheie precum: cum identificăm "obiectivul" pe care organismele evoluate se vor comporta ca și cum ar încerca să îl atingă? Poate gândirea agențială să fie aplicată mai degrabă grupurilor decât organismelor individuale? Și cum se raportează gândirea agențială la controversele privind adecvarea-maximizarea în biologia evolutivă?
În plus, Okasha examinează relația dintre adaptabil și rațional, analizând dacă organismele pot fi tratate în mod valabil ca agenți. Ar trebui să ne așteptăm ca comportamentul lor evoluat să corespundă cu cel al agenților raționali, astfel cum este codificat în teoria alegerii raționale? Dacă da, înseamnă acest lucru că paradigma de maximizare a adecvării a biologului evoluționist poate fi pusă în corespondență direct cu paradigma de maximizare a utilității a teoreticianului alegerii raționale? Toate aceste întrebări importante sunt ridicate și discutate pe larg în mod captivant.
