Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea oferă o explorare detaliată a revoluției religioase a lui Akhenaton și a posibilelor sale legături cu monoteismul, în special în relație cu iudaismul. Deși conține date arheologice solide, cartea este criticată și pentru interpretările sale, pe care unii recenzenți le consideră excesiv de influențate de o perspectivă seculară. În plus, cartea pare să se adreseze mai mult cercetătorilor decât cititorilor ocazionali.
Avantaje:⬤ Analiza aprofundată a îndepărtării lui Akhenaton de religia tradițională egipteană
⬤ bine documentată cu o abundență de dovezi arheologice
⬤ stil de scriere accesibil
⬤ oferă o examinare utilă a atenismului în contextul său istoric.
Dezavantaje:⬤ Critici pentru concentrarea îngustă asupra interpretărilor seculare
⬤ percepută ca plictisitoare de cititorii ocazionali
⬤ unii consideră că împrumută mult din ideile lui Freud
⬤ anumite elemente și comparații biblice sunt lipsite de profunzime
⬤ iar prețul cărții este considerat excesiv.
(pe baza a 11 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Akhenaten and the Origins of Monotheism
Conținutul cărții:
Faraonul Akhenaton, care a domnit timp de șaptesprezece ani în secolul al XIV-lea î.e.n., este unul dintre cei mai intriganți conducători ai Egiptului antic. Aspectul său ciudat și preocuparea sa pentru venerarea discului solar Aten au stimulat discuțiile și controversele academice timp de mai bine de un secol. În ciuda numeroaselor cărți și articole despre acest personaj enigmatic, multe întrebări despre Akhenaton și religia Atenismului rămân fără răspuns.
În Akhenaton și originile monoteismului, James K. Hoffmeier susține că Akhenaton nu a fost, așa cum se spune adesea, un radical care susținea o nouă religie, ci mai degrabă un primitivist: adică unul care se întoarce la o epocă de aur și o emulează. Inspirația lui Akhenaton a fost Vechiul Regat (2650-2400 î. Hr. ), când zeul soare Re/Atum domnea ca șef de neegalat al panteonului egiptean. Hoffmeier descoperă că Akhenaton a fost un adevărat convertit la cultul lui Aten, singurul zeu creator, bazându-se pe propria mărturie a faraonului despre o teofanie, o întâlnire divină care i-a lansat odiseea religioasă monoteistă. Cartea explorează, de asemenea, posibila relație a religiei ateniste cu religia Israelului, oferind o comparație strânsă a imnului către Aten cu Psalmul 104, care a fost identificat de cercetători ca fiind influențat de imnul egiptean.
Printr-o lectură atentă a textelor cheie, a operelor de artă și a studiilor arheologice, Hoffmeier oferă noi perspective convingătoare asupra unei religii anterioare lui Moise și monoteismului ebraic, asupra impactului atenismului asupra religiei și politicii egiptene și asupra urmărilor domniei lui Akhenaton.
