Analogia vizuală: Conștiința ca artă a conectării

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Speaking Across Differences” pledează pentru restaurarea analogiei în forme vizuale, subliniind importanța recunoașterii similitudinilor în diferențe. Cartea este descrisă ca fiind bogat ilustrată, dar dens scrisă, îndemnând la o îndepărtare de haosul gândirii contemporane caracterizat de opinii contradictorii. Cititorii apreciază stilul captivant al autorului, dar observă că complexitatea prozei ar putea fi descurajantă.

Cartea este bogat ilustrată și oferă o perspectivă incitantă asupra importanței analogiei. Scriitura este energică și captivantă, oferind o experiență intelectuală unică. Ea provoacă cititorii să reconsidere valoarea imaginilor și a raționamentului analogic într-o cultură plină de opinii diverse.

Proza este descrisă ca fiind scrisă dens, ceea ce poate fi deranjant pentru unii cititori. Există o lipsă de menționare a figurilor istorice relevante pentru subiect, cum ar fi Friedrich Froebel, ceea ce ar putea fi o oportunitate ratată pentru o mai mare aprofundare. Unii cititori pot găsi complexitatea limbajului și a conceptelor greu de înțeles.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Visual Analogy: Consciousness as the Art of Connecting

Conținutul cărții:

O carte revoluționară care explorează descoperirea asemănării în alteritate.

Recuperând un subiect odinioară central pentru filosofie, teologie, retorică și estetică, această carte inovatoare explorează descoperirea asemănării în alteritate. Analogia ridică o enigmă intrigant de veche și modernă. Cum poate, în fața diversității culturale, o persoană sau ceva unic să fie perceput ca fiind asemănător cu ceea ce nu este? Această carte se adresează tuturor celor nedumeriți de motivul pentru care astăzi, așa cum susține Barbara Maria Stafford, „nu avem un limbaj pentru a vorbi despre asemănare, ci doar o conștientizare exagerată a diferenței”. Stafford susține că imaginile bine concepute dezvăluie salturile intuitive ale minții de a conecta experiența cunoscută cu cea necunoscută.

Primul dintre cele patru capitole cuprinzătoare oferă o imagine de ansamblu provocatoare a mai multor probleme contemporane presante. Clonarea, controversele juridice privind inechitatea socială, politicile identitare, copierea electronică și mimetismul realității virtuale expun necesitatea unei teorii nuanțate a similitudinii. A doua examinează lupta istorică dintre analogie și alegorie, sau disanalogie. Stafford sugerează în mod provocator că, începând cu epoca romantică, am trăit în vremuri polarizant alegorice. Cea de-a treia parte înrădăcinează această diviziune în trecerea de la un univers magic, modelat pe legături sexuale, la o lume proiectată, construită din unități automate discrete. În cele din urmă, în pofida evoluțiilor recente din domeniul cercetării computaționale a creierului, apar întrebări fenomenologice majore cu privire la memorie, emoție, inteligență și conștiință. În cel de-al patrulea capitol, Stafford intervine în dezbaterile privind conștiința pentru a propune o știință cognitivă umanistă care să aibă în centrul său o legătură/analogie ingenioasă.