Animale mari

Recenzii ale cititorilor

Recenzile laudă scriitura lui Jess Arndt ca fiind excepțională, frumos lucrată și profund emoționantă, oferind o colecție de povestiri scurte care împletesc teme ale iubirii, singurătății și identității. Criticii apreciază limbajul viu și evocator, precum și stilul unic de povestire, în timp ce unii consideră că anumite teme sunt clișee. În general, cartea este recomandată cu entuziasm pentru originalitatea și profunzimea sa.

⬤ Scriere excelentă
⬤ povestire frumoasă, amuzantă și emoționantă
⬤ teme profunde despre apartenență, dragoste și identitate
⬤ imagini vii care rezonează
⬤ personaje și povești memorabile
⬤ recomandată cititorilor care caută ceva proaspăt și unic.

Unele teme sunt considerate clișee; câțiva cititori s-au simțit inconfortabili sau provocați de anumite povestiri.

(pe baza a 11 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Large Animals

Conținutul cărții:

„... se alătură clasicilor literaturii încărcate, în afara legii... acesta este un debut electric. - Maggie Nelson

„Totul în Large Animals a lui Jess Arndt se îndreaptă spre supranatural. Totul este ciudat de corporal și de schimbător de forme. Extrem de original, acest debut este sălbatic.” - Isabel Waidner

„Jess Arndt a creat un straniu queer, un peisaj straniu de recunoscut, cu magie neagră și umor mai negru, în care instabilitatea corpurilor, dorința, relațiile și sinele capătă o dimensiune supranaturală. O colecție extrem de incitantă. - Michelle Tea

O colecție de povestiri îndrăzneață, suculentă și canonic queer care se confruntă cu ceea ce înseamnă să ai un corp.

Îndrăznețe, ingenioase și ciudate, cele douăsprezece povestiri din Large Animals confruntă ceea ce înseamnă să ai un corp. Naratorii adesea anonimi ai lui Jess Arndt se luptă cu locuirea unei forme care îi face să se simtă atât profund stânjeniți, cât și detașați, provocând constant limitele genului și ale realității în timp ce încearcă să se conecteze cu alți oameni și cu ei înșiși. Acestea sunt povești care se revoltă împotriva ideilor acceptate despre identitatea umană și prezintă o nouă normalitate care este pe cât de ambiguă, pe atât de murdară.

În „Moon Colonies”, deconectarea naratorului de corpul său îl determină să joace masochist. În „Jeff”, Lily Tomlin o confundă pe Jess cu Jeff, declanșând o criză de identitate hilară și nebunească. Iar în „Contrails”, un personaj își sună fiecare dintre foștii iubiți în noaptea dinaintea operației, confruntându-se cu frica de a deveni inexistent.

Visceral și adesea deconcertant, „Large Animals” stabilește un nou standard pentru limbaj, provocând conceptele noastre despre gen și corp într-un mod care pare radical, perspicace și incredibil de relevant.