Animalul din sinagogă: Evreitatea lui Franz Kafka

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 2 voturi.

Titlul original:

The Animal in the Synagogue: Franz Kafka's Jewishness

Conținutul cărții:

Animalul din sinagogă explorează sentimentul lui Franz Kafka de a fi evreu în lumea modernă și ramificațiile sale literare și lingvistice. Lucrarea se împarte în două părți.

Prima este organizată în jurul temei înțelegerii și evaluării complexe și adesea autoderogatorii a lui Kafka cu privire la propria sa evreitate și la locul pe care evreul modern îl ocupă în "abisul lumii" (Martin Buber). Această parte se bazează pe o lectură atentă a corespondenței lui Kafka cu iubita sa cehă, Milena Jesenska, și pe o analiză meticuloasă, tematică, stilistică și structurală, a singurei povestiri scurte a lui Kafka care abordează în mod deschis și direct probleme sociale și rituale evreiești, cunoscută sub numele de "În sinagoga noastră" (titlul - nu de autor). Atât în scrisori, cât și în povestire, imaginile cu animale mici - respingătoare, murdare sau inacceptabile în alt mod - sunt folosite de Kafka ca mijloace de explorare a propriei sale masculinități și a tradiției iudaice în general, așa cum o înțelegea el.

A doua parte a cărții se concentrează pe locul lui Kafka în cadrul complexului de scrieri evreiești din vremea sa, în toate cele trei forme lingvistice ale sale: scrierile în ebraică (în esență sioniste), scrierile în idiș (în esență naționaliste, dar neangajate în sionism) și scrierile, ca și a sa, în limbi neevreiești (în principal germană) și în cadrul tradițiilor religioase și artistice neevreiești care se înscriau în acestea. Eseul tratează în detaliu reacțiile lui Kafka la literaturile evreiești contemporane și evaluarea sa pesimistă a potențialului acestor literaturi.

În esență, Kafka se îndoia de posibilitatea unui compromis autentic și sustenabil din punct de vedere cultural (ca să nu mai vorbim de sinteză) între evreitate și modernitate. Cartea abordează subiecte și unele texte pe care studiile despre Kafka, înfloritoare și în continuă expansiune, fie le-au neglijat, fie le-au înțeles greșit, deoarece majoritatea cercetătorilor nu aveau o pregătire reală în domeniul studiilor ebraice sau idiș și nu au putut înțelege nuanțele și intențiile subtile ale atitudinii lui Kafka față de literatura ebraică și idiș modernă și de parangheliile acestora, cum ar fi poetul ebraic sionist major H.

N. Bialik sau maestrul idiș Sholem Aleichem.