Evaluare:
În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 2 voturi.
O colecție de poeme de dragoste adresate unui adverb, Anon meditează asupra frazei temporale asemănătoare cu sentimentul a doi oameni, două limbi, două istorii migratorii care se întâlnesc „deodată” între dorință și exil De la versurile jucăușe ale lui Tomaz Salamun până la tușele din „Doi giboni care ajung la lună” de Itō Jakuchū, forma sositoare a unei iubite înaripate desfășoară o tapiserie a dorului în ciuda granițelor noastre.
În Anon, vocile reflectă asupra posibilităților lingvistice de reziliență în fața tăcerii ecocidului. Frumusețea devine o sursă de atingere și vindecare.
Delta Mekong din Vietnam răspunde forței de cristalizare a Erosului din carte. Gibonii pe cale de dispariție se leagănă de ruinele memoriei coloniale, iar fiecare imagine - trandafir, maimuță și râu - se împletește în acest curent de muzică.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)