Anti-natalism: Filosofia respingerii de la budism la Benatar

Recenzii ale cititorilor

Cartea servește ca o introducere cuprinzătoare în filosofia respingătoare și anti-natalistă, prezentând argumente solide într-o manieră clară și metodică. Cititorii au apreciat conținutul său informativ și stilul de scriere captivant, deși unii au criticat calitatea editării și au sugerat că scrierea ar putea fi mai sugestivă. În ciuda anumitor neajunsuri, multe recenzii evidențiază cartea ca fiind o resursă valoroasă pentru înțelegerea acestor idei filosofice complexe.

⬤ Scriere clară și ușor de urmărit
⬤ prezentare cuprinzătoare a filosofiei anti-nataliste
⬤ bine structurată și informativă
⬤ captivantă și plăcută de citit
⬤ resurse excelente pentru o înțelegere mai aprofundată
⬤ include întrebări frecvente utile
⬤ dezvăluie contextul istoric și precursorii gândurilor moderne.

⬤ Probleme de editare legate de punctuație și formatare
⬤ unii cititori consideră că scrisul ar putea fi mai sugestiv
⬤ ar putea să nu-i satisfacă pe cei deja familiarizați cu subiectele
⬤ limbaj de gen remarcat
⬤ domeniul de aplicare limitat privind perspectivele non-umane.

(pe baza a 20 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Anti-Natalism: Rejectionist Philosophy from Buddhism to Benatar

Conținutul cărții:

În ultimele decenii pare să fi început ceea ce a fost numit "revoluția fără copii". În țările dezvoltate, tot mai mulți oameni aleg să nu aibă copii. Cauzele acestei "revoluții" sunt multiple, inclusiv convingerea că a crea o nouă viață înseamnă a supune pe cineva în mod inutil, și fără consimțământul său, la numeroasele suferințe ale vieții, inclusiv moartea. Această convingere și filosofia care stă la baza ei sunt cunoscute sub numele de anti-natalism. Această filozofie a cunoscut o recrudescență recentă, cartea lui David Benatar Better Never To Have Been (2006) fiind un catalizator major. Anti-natalismul poate fi văzut ca parte a unei filozofii mai largi, descrisă aici ca Rejecționism, care consideră existența - în mod direct sau indirect, adică prin procreare - ca fiind profund problematică și inacceptabilă.

Cartea urmărește dezvoltarea acestei filosofii de la vechile sale rădăcini religioase în hinduism (Moksha) și budism (Nirvana) până la cea mai modernă articulare a sa de către filosoful sud-african David Benatar. Ea examinează contribuția la gândirea respingătoare a lui Schopenhauer și von Hartmann în secolul al XIX-lea, a lui Zapffe, un gânditor norvegian puțin cunoscut, în secolul al XX-lea, și, mai recent, a lui Benatar. Benatar și Zapffe reprezintă cel mai clar această abordare ca anti-natalism. Cartea dedică, de asemenea, un capitol expresiei literare a filosofiei rejecționiste în operele lui Samuel Beckett și J. P. Sartre. În concluzie, departe de a fi o doctrină ezoterică, rejecționismul a fost o prezență majoră în istoria umanității, trecând prin toate cele trei forme culturale majore - religioasă, filosofică și literară.

Cartea susține că filozofia anti-natală și practica sa datorează foarte mult a trei evoluții majore: secularizarea, liberalizarea atitudinilor sociale și progresele tehnologice (contracepția). Atitudinile și practicile anti-natale ar trebui, prin urmare, să fie privite ca o parte a "progresului", în sensul că aceste evoluții ne lărgesc paleta de stiluri de viață și atitudini față de existență. În concluzie, cartea susține că anti-natalismul trebuie să fie luat în serios și considerat ca o viziune legitimă a unei civilizații moderne, seculare. În al doilea rând, cartea încearcă să situeze gândirea anti-natalistă actuală în perspectiva sa istorică și filosofică. În cele din urmă, cartea susține că, pentru a dezvolta în continuare anti-natalismul, acesta trebuie să fie instituționalizat ca o formă rațională de "filosofie a vieții" și trebuie să se acorde mai multă atenție problemelor și perspectivelor de punere în practică a acestei filosofii.

Biografia autorului: Autorul este un om de știință socială. După ce a obținut titlul de doctor la Universitatea din Londra, el a fost profesor universitar. Această carte este rezultatul interesului său îndelungat pentru problemele existenței și ale filosofiei existențiale.

Cuvinte-cheie: Anti-Natalism, Existență, Moksha, Nirvana, Respingere, Suferință, Schopenhauer, Zapffe, Benatar, Beckett.