Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea „Winged Defense” a generalului Billy Mitchell este recunoscută ca un text fundamental pentru doctrina puterii aeriene în Statele Unite, prezentând ideile vizionare ale lui Mitchell la începutul secolului al XX-lea. În timp ce unii cititori îi laudă intuițiile profetice și semnificația istorică, alții îi critică coerența și își exprimă îngrijorarea cu privire la viziunile sale sociologice învechite.
Avantaje:⬤ O lucrare extrem de influentă în stabilirea doctrinei puterii aeriene.
⬤ Conține concepte vizionare care au fost înaintea timpului său.
⬤ Lectură esențială pentru studenți și profesioniști în domeniul aviației și al strategiei militare.
⬤ Oferă un context istoric și o perspectivă asupra evoluției apărării forței aeriene.
Dezavantaje:⬤ Cartea este lipsită de coerență și se citește ca o compilație asamblată în grabă.
⬤ Conține opinii învechite și problematice cu privire la rasă și gen, reflectând normele societale ale epocii.
⬤ Unii consideră că argumentele autorului sunt prea hiperbolice și mai puțin riguroase în comparație cu alți teoreticieni militari precum Douhet.
(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Winged Defense: The Development and Possibilities of Modern Air Power-Economic and Military
Conținutul cărții:
Această carte stă la baza doctrinei privind puterea aeriană în SUA și demonstrează cât de prevăzător a fost generalul Mitchell, chiar dacă tehnologia pentru desfășurarea operațiunilor aeriene era la început când a fost scrisă. Este o lectură esențială pentru oricine este preocupat de istoria puterii aeriene sau de doctrina aerospațială.
William Lendrum "Billy" Mitchell (28 decembrie 1879 - 19 februarie 1936) a fost un general al armatei americane considerat părintele Forțelor Aeriene ale SUA și una dintre cele mai faimoase și mai controversate figuri din istoria puterii aeriene americane.
Mitchell a servit în Franța în timpul Primului Război Mondial și, până la sfârșitul conflictului, a comandat toate unitățile americane de luptă aeriană din acea țară. După război, a fost numit director adjunct al Serviciului aerian și a început să susțină creșterea investițiilor în puterea aeriană, susținând că aceasta se va dovedi vitală în războaiele viitoare. A subliniat în special capacitatea bombardierelor de a scufunda nave de luptă și a organizat o serie de bombardamente dramatice împotriva navelor staționare, menite să testeze această idee, care a atras atenția publicului.
Cu argumentele și criticile sale, el a antagonizat multe persoane atât din armată, cât și din marină și, în 1925, a fost retrogradat la gradul de colonel. Mai târziu în același an, a fost trimis în fața Curții Marțiale pentru insubordonare, după ce a acuzat șefii militari de "administrarea aproape trădătoare a apărării naționale". A demisionat din armată la scurt timp după aceea.
Mitchell a primit numeroase onoruri după moartea sa, inclusiv o însărcinare din partea președintelui ca general-maior. El este, de asemenea, singurul individ după care un tip de avion militar american este numit: B-25 "Mitchell".
