Aphex Twin's Selected Ambient Works Volume II

Recenzii ale cititorilor

Recenzile pentru carte oferă o perspectivă mixtă, mulți lăudând analiza aprofundată și scrierea atentă a albumului influent al lui Aphex Twin, în timp ce alții își exprimă dezamăgirea față de lipsa de noi informații direct de la artist și față de o abordare prea abstractă.

⬤ Analiza aprofundată și contextul pătrunzător din jurul albumului.
⬤ Stil de scriere grijuliu care menține cititorii implicați.
⬤ Bun pentru fanii lui Aphex Twin și pentru cei interesați de muzica ambientală.
⬤ Oferă o perspectivă istorică asupra muzicii electronice de la începutul anilor '90.
⬤ Comentarii cuprinzătoare despre impactul și receptarea albumului.

⬤ Lipsă de noi revelații semnificative sau perspective directe din partea lui Aphex Twin.
⬤ Unii au considerat că scrierea este seacă sau prea verbală.
⬤ Nu reușește să ofere o analiză detaliată piesă cu piesă.
⬤ Multe secțiuni se concentrează mai mult pe aspectele non-muzicale ale albumului.
⬤ Unii cititori au simțit că este prea centrat pe America și că lipsește contextul britanic.

(pe baza a 24 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

Extravagant de opac, voit vaporos - Selected Ambient Works Volume II al lui Aphex Twin, lansat de stimabila casă de discuri britanică Warp Records în 1994, a întinerit muzica ambientală pentru era internetului, care abia începea. În Statele Unite, acesta a fost primul său album la Sire Records (casa Madonna și Depeche Mode), care l-a ajutat pe Richard D.

James, pentru care Aphex Twin este doar unul dintre numeroasele pseudonime, să devină o forță majoră în muzică, electronică sau nu. Fidel definiției muzicii ambientale dată de Brian Eno, Selected Ambient Works Volume II a fost intenționat funcțional: a mobilat camere de relaxare, sanctuare în mijlocul ravelor intense. Coregrafii și regizorii de film au început să o folosească în scopuri proprii, iar în deceniile care au urmat, această muzică de fundal a revenit în prim-plan, fiind adaptată de compozitorii clasici care i-au reproiectat texturile fragile pentru interpretarea la instrumente acustice.

În același timp, „ambient” a trecut de la arta sonoră ezoterică la un principiu central al culturii online. Această carte susține că, în ciuda reputației de a fi lipsit de ritm, albumul emană curiozitate percutantă, oferind o metaforă sonoră pentru era noastră mediatizată tehnologic, cu nenumărate metronoame sincronizate de nanosecunde.