Apocalipsa împotriva imperiului: Teologii ale rezistenței în iudaismul timpuriu

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o explorare aprofundată a rezistenței în literatura evreiască timpurie din perioada elenistică, analizând texte-cheie precum Daniel și Enoh. Deși este lăudată pentru cercetarea cuprinzătoare și perspectivele noi, proza este adesea criticată pentru că este densă și academică, ceea ce o face mai puțin accesibilă publicului larg. Unii cititori consideră că abordarea sa metodologică este deficitară și susțin că neglijează teme importante legate de violență și imperialism.

** O lectură esențială și cuprinzătoare pentru înțelegerea rezistenței în literatura evreiască timpurie. ** Concluzie strălucită, cu sugestii pentru studii viitoare. ** Perspective noi asupra diferențelor dintre cărțile lui Daniel și Enoh. ** Cunoaștere aprofundată a epocii hasmoneene și a contextului istoric. ** Gânduri provocatoare atât pentru publicul academic, cât și pentru cel laic.

** Proză densă, academică, care poate fi inaccesibilă pentru neexperți. ** Cartea se simte ca o teză de doctorat originală, lipsită de un stil narativ captivant. ** Anumite slăbiciuni metodologice în aplicarea conceptelor moderne la textele antice. ** Neglijează teme semnificative precum violența în rezistență și nu include scrierile apocaliptice creștine timpurii. ** Unele critici ale prejudecăților autorului și viziunile simpliste asupra imperiului și hegemoniei.

(pe baza a 8 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Apocalypse Against Empire: Theologies of Resistance in Early Judaism

Conținutul cărții:

O abordare nouă și îndrăzneață a cărților apocaliptice antice. Anul 167 î.e.n.

a marcat începutul unei perioade de persecuție intensă pentru poporul din Iudeea, când împăratul seleucid Antioh al IV-lea Epifanes a încercat - cu forța și brutalitate - să eradicheze practicile religioase tradiționale ale evreilor. În Apocalypse against Empire, Anathea Portier-Young reconstituie evenimentele istorice și actorii-cheie ai acestui episod traumatic din istoria evreilor și oferă o tratare sofisticată a rezistenței în iudaismul timpuriu. Pornind de la o bază contextuală solidă, Portier-Young susține că primele apocalipse evreiești au apărut ca o literatură de rezistență la dominația imperială elenistică.

Ea susține cu tărie acest argument prin examinarea a trei apocalipse existente, acordând o atenție deosebită interacțiunii dintre teoria socială, istorie, studii textuale și analiză teologică. În special, Portier-Young susține că Cartea lui Daniel, Apocalipsa săptămânilor și Cartea viselor au fost scrise pentru a oferi unui popor asuprit un antidot puternic la propaganda distructivă a imperiului - reînnoindu-și credința în Dumnezeul legământului și răspunzând terorii de stat cu viziuni radicale ale speranței.