Apologetică pentru Filioque în teologia medievală

Titlul original:

Apologetic for Filioque in Medieval Theology

Conținutul cărții:

Crezul originar de la Niceea (381 d.Hr.) spunea că Duhul Sfânt „purcede de la Tatăl”, iar Bisericile Ortodoxe Răsăritene respectă această formulare până în prezent.

Cu toate acestea, în Occident, tradiția în creștere a fost aceea de a considera că Duhul Sfânt „purcede de la Tatăl și de la Fiul” (latină: filioque) și, în cele din urmă, în 589 d.Hr., Crezul ecumenic de la Niceea a fost modificat de Biserica Catolică pentru a include cuvântul „filioque” („și de la Fiul”). Această mișcare controversată a fost singura cauză doctrinară a Marii Schisme care a divizat Bisericile Ortodoxă și Catolică (1054 d.Hr.) și rămâne o problemă care divizează Biserica Creștină până în prezent.

Acest studiu examinează apărarea clauzei filioque de către patru teologi medievali din Biserica Catolică și încearcă să arate de ce a contat atât de mult pentru ei: - Anselm (1033-1109) - Toma de Aquino (1224-1275) - Richard de Sfântul Victor (d. 1173) - Bonaventura (1217-1274) Începând cu o istorie a filioque, Ngien plasează apărarea rațională a fiecărui teolog în contextul mai larg, făcând din această carte mult mai mult decât o discuție a unei singure clauze controversate, ci și o introducere generală la concepțiile medievale despre Trinitate.