Aristokratismus ALS Kulturkritik: Kulturelle Adelssemantiken Zwischen 1890 Und 1945

Conținutul cărții:

În secolul al XX-lea, aristocrația și-a pierdut semnificația politică. În același timp, termenii „nobilime” și „aristocrație” au dobândit o atractivitate incontestabilă în critica culturală inspirată de Nietzsche între începutul secolului și național-socialism.

Apropriate ideologic, utilizarea și semnificația lor s-au schimbat dinamic. Semantica istorică și cea literar-culturală a nobilimii au fuzionat într-un mod complex. În acest studiu, această schimbare lingvistică este reconstituită și analizată folosind o abordare lingvistică cunoscută sub numele de semantica cadrelor.

Sunt analizate atât texte eseistice (Julius Langbehn, Oswald Spengler, Karl Jaspers), cât și texte literar-ficționale (de la romanele lui Hedwig Courths-Mahler la poezia lui Stefan George). Pe baza unei game largi de surse, se conturează imaginea unei semantici ideologice care a dobândit relevanță istorică în cadrul antimodernismului de la începutul secolului XX.