Evaluare:
Cartea „Arta binelui” de Valentin Tomberg explorează fundamentele dreptului, degenerarea acestuia și pașii necesari pentru reînvierea sa. Cartea abordează contextul istoric al jurisprudenței, critică pozitivismul juridic modern și pledează pentru o întoarcere la dreptul moral și divin. Tomberg critică degenerarea culturală și consecințele separării legii de moralitate și spiritualitate, argumentând în cele din urmă pentru importanța Bisericii în restabilirea adevăratei justiții.
Avantaje:Cartea este lăudată pentru viziunile sale profunde asupra filosofiei dreptului și justiției, scrisă ca răspuns la regimurile autoritare din vremea lui Tomberg. Ea oferă o critică convingătoare a pozitivismului juridic modern și articulează o viziune asupra dreptului fundamentată pe principii morale și divine. Textul este considerat relevant pentru cititorii contemporani, subliniind actuala „boală a Occidentului”. În plus, scrierea este considerată de impact și frumos articulată.
Dezavantaje:Criticii pot considera că respingerea de către Tomberg a modernității și a anumitor evoluții istorice, precum Reforma și revoluțiile, este excesivă sau prea idealistă. De asemenea, unii s-ar putea confrunta cu conținutul filosofic dens și cu implicațiile restaurării structurilor tradiționale asociate cu creștinătatea. În plus, asocierea din trecut a lui Tomberg cu antroposofia îi poate determina pe unii cititori să privească cu scepticism scrierile sale catolice ulterioare.
(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)
The Art of the Good: On the Regeneration of Fallen Justice
Valentin Tomberg s-a născut la Sankt Petersburg pe 26 februarie 1900. După ce a fost botezat protestant, a intrat în Biserica Ortodoxă Greacă cu puțin timp înainte de 1933 și, în 1945, a devenit romano-catolic.
În 1938, Tomberg a emigrat în Țările de Jos și a început să conferențieze activ pe teme hristologice. La începutul anului 1944 s-a mutat la Köln, unde a primit titlul de doctor în drept pentru teza de doctorat publicată aici pentru prima dată în limba engleză. Această disertație a marcat o cotitură importantă în viața lui Tomberg: studiile umaniste pe care le prezentase în timpul anilor treizeci sunt înlocuite acum de o orientare strictă către un model platonic al cunoașterii și un așa-numit „realism al universaliilor” medieval.
Tomberg a ajuns să considere calea modernă de îndepărtare de dreptul natural (întemeiat pe religie) și către pozitivismul juridic (orientat spre putere) drept o dezmembrare a diferitelor niveluri ale dreptului (și, în același timp, o pierdere atât a ideii, cât și a idealului dreptului) - adică drept un proces de degenerare sau „cădere”, pe care încearcă să îl inverseze în direcția regenerării. El propune, de asemenea, un nou mod de organizare a studiului academic al dreptului, în care nivelurile superioare ale dreptului ar fi incluse și în care accesul la ideea și idealul de drept ar fi restaurat.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)