Artele și științele umaniste privind schimbările climatice și de mediu: Extinderea abordărilor privind cercetarea și implicarea publică

Titlul original:

The Arts and Humanities on Environmental and Climate Change: Broadening Approaches to Research and Public Engagement

Conținutul cărții:

The Arts and Humanities on Environmental and Climate Change examinează modul în care instituțiile culturale și colecțiile lor pot sprijini un obiectiv comun cu comunitatea științifică: crearea unui public alfabetizat în domeniul climei, care să se implice în problemele de mediu și în schimbările climatice într-un mod informat.

Atunci când cercetătorii, conservatorii și educatorii folosesc artele și științele umaniste pentru a încadra discuțiile despre schimbările climatice și de mediu, ei pot implica un public mult mai larg în învățare, conversație și acțiune decât ar putea-o face știința singură. Demonstrând că resursele arhivistice și cele bazate pe obiecte pot acționa ca dovezi vitale pentru schimbare, Sutton arată cum înregistrarea istorică, asociată cu realitatea contemporană, poate crea legături mai personale cu ceea ce mulți consideră o experiență îndepărtată: schimbările climatice. Oferind exemple valoroase de colecții muzeale utilizate în discuțiile privind schimbările climatice și de mediu, cartea prezintă modul în care imaginile istorice și picturile de peisaje demonstrează schimbările de-a lungul timpului și modul în care dovezile documentare sub formă de rapoarte arheologice, jurnale de bord ale navelor, jurnalele lui Henry David Thoreau și rapoartele locale privind condițiile hocheiului din iaz sunt utilizate pentru a face datele climatice mai accesibile. Imaginile, înregistrările personale și documentele profesionale au roluri esențiale în calitate de obiecte limită și date proxy. Aceste resurse climatice, susține Sutton, sunt valoroase pentru că fac schimbările climatice ceva personal și atrag un public mai puțin interesat de o abordare științifică. Această abordare este insuficient utilizată de muzee și de aliații lor din domeniul cercetării pentru implicarea publicului și pentru consolidarea relevanței instituționale.

The Arts and Humanities on Environmental and Climate Change va fi foarte interesantă pentru cititorii care caută modalități de a extinde implicarea în problemele legate de mediu și climă. Ideile împărtășite aici ar trebui, de asemenea, să servească drept sursă de inspirație pentru un spectru larg de practicieni, în special pentru cei care scriu, proiectează și conservă materiale de implicare a publicului în muzee, pentru cercetări mai ample și pentru mass-media.