Evaluare:
Throwing Fire de Alfred W. Crosby explorează evoluția și impactul tehnologiei proiectilelor umane de-a lungul istoriei, legând abilitățile noastre de aruncare de progresele culturale și de stăpânirea mediului. Cartea discută tranziția de la unelte primitive la arme avansate, încheind cu aventurile umanității în spațiu. Deși oferă informații și conexiuni profunde, criticii au semnalat probleme legate de acuratețe, profunzime și stilul de scriere.
Avantaje:⬤ Ilustrează importanța aruncării proiectilelor în evoluția și supraviețuirea omului.
⬤ Narațiune bine structurată și temeinic documentată.
⬤ Explorare captivantă a tehnologiei și a implicațiilor sale istorice.
⬤ Oferă o perspectivă unică asupra stăpânirii omului asupra mediului.
⬤ O lectură accesibilă și amuzantă, cu un stil informal.
⬤ Lipsă de profunzime în anumite domenii, părând superficială pentru unii cititori.
⬤ Stilul informal de scriere poate împiedica o analiză serioasă, conducând la erori de editare.
⬤ Inexactități istorice și simplificări excesive observate de critici.
⬤ Unora dintre cititori li s-a părut dificil să citească timp îndelungat.
⬤ Unii au considerat că autorul și-a susținut teza fără să ia în considerare punctele de vedere opuse.
(pe baza a 9 recenzii ale cititorilor)
Throwing Fire
În Throwing Fire, istoricul Alfred W. Crosby analizează aruncarea dură și precisă și manipularea focului ca fiind capacități umane unice.
Oamenii au început să arunce cu pietre în preistorie și apoi au trecut la făclii, atlaturi, arcuri și săgeți. Am învățat să facem foc prin frecare și l-am folosit pentru a găti, pentru a conduce vânatul, pentru a arde rivalii și pentru a modifica peisajele după bunul nostru plac. Exploatarea acestor două capacități a dus la dispariția multor specii și este posibil să fi jucat un rol în dispariția oamenilor de Neanderthal.
În timpurile istorice, am inventat catapulte, trebuchete și lichide inflamabile precum focul grecesc, o substanță asemănătoare napalmului care se lipea de orice lovea și nu putea fi stinsă cu apă.
În urmă cu aproximativ 1 000 de ani, am inventat praful de pușcă, care a condus la arme și rachete, permițându-ne să aruncăm foc la propriu. Armele cu praf de pușcă au accelerat ascensiunea imperiilor și avansarea imperialismului european.
În secolul al XX-lea, armele cu praf de pușcă ne-au permis să realizăm un haos fără precedent - cele mai distructive războaie din toate timpurile. Această tendință a atins apogeul la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, cu V-2 și bomba atomică, moment în care sinuciderea speciilor a devenit posibilă. Confruntați cu o posibilă extincție în cazul unui al treilea război mondial, ne-am îndreptat talentul de a folosi proiectilele către călătoriile spațiale, care ar putea face posibilă migrarea speciei noastre către alte corpuri ale sistemului nostru solar și chiar către alte sisteme stelare.
Alfred W. Crosby este autorul cărților foarte populare și inovatoare The Measure of Reality (Cambridge, 1996), America's Forgotten Pandemic (Cambridge, 1990) și Ecological Imperialism (Cambridge, 1986). A predat la Universitatea din Texas, Austin, timp de peste 20 de ani.
Cărțile sale au primit Premiul Ralph Waldo Emerson, Premiul Medical Writers Association și au fost numite de Los Angeles Times printre cele mai bune cărți ale anului.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)