At the End of the Day: Îmbătrânirea pozitivă și creativă după jumătatea vieții

Recenzii ale cititorilor

Cartea „At the End of the Day” de Ruby Abrahams oferă o explorare pătrunzătoare a îmbătrânirii, abordând stigmatizarea socială din jurul acesteia și încurajând o perspectivă pozitivă asupra vieții de mai târziu. Prin anecdote și reflecții personale, autoarea subliniază importanța spiritualității, a renunțării la trecut și a găsirii satisfacției în călătoria îmbătrânirii. Ea evidențiază înțelepciunea pe care o pot oferi generațiile mai în vârstă și încurajează cititorii să îmbrățișeze etapele finale ale vieții cu pace și acceptare.

Cartea este descrisă ca fiind utilă, inspirată și ușor de citit. Oferă lecții practice despre îmbătrânirea pozitivă, reflectă asupra importanței spiritualității și acoperă teme esențiale legate de relații, pensionare și moarte. Mulți cititori laudă amestecul de anecdote personale, înțelepciune din diverse surse și un ton respectuos care rezonează cu publicul.

Unii cititori ar putea găsi accentul pus pe spiritualitate și experiențele personale ale autorului mai puțin relevante dacă nu împărtășesc aceste convingeri. Este posibil ca această carte să nu abordeze în profunzime toate aspectele legate de îmbătrânire, ceea ce ar putea face ca unii cititori să își dorească o acoperire mai cuprinzătoare.

(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

At the End of the Day: Positive & Creative Aging After Midlife

Conținutul cărții:

Cartea începe prin a se întreba ce este îmbătrânirea creativă? Și sugerează că implică un proces îndelungat care se dezvoltă din toată experiența vieții, dacă ai curajul să înveți lecțiile pe care ți le-a dat călătoria ta unică în viață.

Cartea arată cât de dificil este să îmbătrânești în mod pozitiv într-o cultură care neagă și denigrează îmbătrânirea. În vârstă de 85 de ani, autoarea, Ruby Abrahams, se folosește de propria experiență și de cea a altora pe care i-a cunoscut, pentru a sugera modalități de examinare a experienței de viață, astfel încât să se poată învăța lecții.

Astfel, persoanele în vârstă devin bătrâni care cresc în propria înțelepciune și contribuie cu această înțelepciune la familiile și comunitățile lor.