Atingerea unui nerv: Creierul nostru, sinele nostru

Recenzii ale cititorilor

Cartea Patriciei Churchland explorează relația dintre neuroștiință și filosofie, susținând că conștiința și sinele sunt produse ale proceselor cerebrale. Autoarea își propune să comunice idei științifice complexe într-o manieră accesibilă, discutând în același timp despre credințele spirituale, liberul arbitru și implicațiile neuroștiinței moderne. Recenzile exprimă apreciere pentru scrierea clară și anecdotele captivante ale lui Churchland, dar unele critici evidențiază deficiențe percepute în profunzimea discuțiilor științifice și în tratarea problemelor filosofice controversate.

⬤ Stil de scriere clar și accesibil, care face inteligibile conceptele complexe.
⬤ Utilizarea captivantă a anecdotelor personale pentru a ilustra punctele.
⬤ Discuții provocatoare despre neuroștiință, conștiință și moralitate.
⬤ Încurajează cititorii să regândească noțiunile preconcepute despre sine și credințele spirituale.
⬤ Integrarea reușită a experiențelor personale și a informațiilor științifice.

⬤ Unii cititori consideră că cărții îi lipsește profunzimea discuțiilor științifice și explorarea riguroasă a subiectelor controversate precum liberul arbitru și reducționismul.
⬤ Se consideră că autorul simplifică prea mult problemele filosofice complexe și respinge prea repede contraargumentele.
⬤ Câteva recenzii menționează frustrarea cu privire la concentrarea mai puțin științifică în anumite părți și la includerea unor elemente autobiografice care distrag atenția de la discuția principală.

(pe baza a 125 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Touching a Nerve: Our Brains, Our Selves

Conținutul cărții:

Ce se întâmplă atunci când acceptăm că tot ceea ce simțim și gândim nu provine de la un spirit imaterial, ci de la activitatea electrică și chimică din creierul nostru? În această narațiune care provoacă la reflecție - extrasă din expertiza profesională, precum și din experiențele personale de viață - neurofilosofa Patricia S. Churchland fundamentează filosofia minții în ingredientele esențiale ale biologiei. Ea reflectă cu umor asupra modului în care a ajuns să armonizeze știința și filosofia, mintea și creierul, idealurile abstracte și viața de zi cu zi.

Oferind explicații lucide despre mecanismele neuronale care stau la baza identității, ea dezvăluie modul în care cele mai recente cercetări privind conștiința, memoria și liberul arbitru ne pot ajuta să reexaminăm întrebări filosofice, etice și spirituale de durată: Ce ne modelează personalitatea? Cum explicăm experiențele apropiate de moarte? Cum luăm decizii? Și de ce simțim empatie pentru alții? Descoperirile științifice recente oferă, de asemenea, o perspectivă asupra unei game fascinante de dileme din lumea reală - de exemplu, dacă un adolescent poate fi considerat responsabil pentru acțiunile sale și dacă un pacient aflat în comă poate fi considerat un sine.

Churchland apreciază faptul că înțelegerea minții bazată pe creier îi poate enerva chiar și pe cei mai mari gânditori ai noștri. La o conferință la care a participat, un filosof proeminent a strigat: "Urăsc creierul.

Urăsc creierul" Dar, după cum arată Churchland, nu trebuie să simtă așa. Acceptarea faptului că creierul nostru este baza a ceea ce suntem ne eliberează de lanțurile superstiției. Ne permite să ne luăm în serios ca un produs al mecanismelor evolutive, al experiențelor trecute și al influențelor sociale. Și ne dă speranța că putem remedia unele afecțiuni grave, iar atunci când nu putem, putem cel puțin să le înțelegem cu compasiune.