Modul în care apariția atriumului de mari dimensiuni în anii '70 și '80 a schimbat modul în care clădirile pot fi proiectate, construite, reglementate și ocupate.
În anii 1970, s-a deschis un gol în inima arhitecturii. În hoteluri, birouri, clădiri publice și centre comerciale, atriumul a apărut la nivel global pentru a contesta moștenirile moderniste de formă și funcție, modificând modelul și experiența orașelor. Deși apare adesea la scară largă și cu efecte uimitoare, atriumul a devenit, de asemenea, omniprezent și banal. În această critică plină de viață, Charles Rice descrie apariția atriumului în anii 1970 și dezvoltarea sa până în anii 1980, pe măsură ce a însoțit schimbări profunde în disciplina și practica arhitecturii.
În această perioadă, practica arhitecturii, în special în Statele Unite și în Regatul Unit, s-a schimbat rapid, în parte datorită efectelor multiple ale dereglementării. Toate aspectele legate de modul în care clădirile erau proiectate, dezvoltate, reglementate, construite, gestionate și ocupate erau remodelate. O practică ghidată de principiile progresiste ale modernismului a fost transformată într-un serviciu profesional complet integrat în imperativele sociale și economice neoliberale. După cum arată Rice, atriumul oferă acestei povești o figură spațială și materială distinctă, una care oferă o vedere din interior a arhitecturii în transformare.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)