Automatizarea tehnică în Antichitatea clasică

Titlul original:

Technical Automation in Classical Antiquity

Conținutul cărții:

Automatizarea tehnică - capacitatea obiectelor create de om (sau de Dumnezeu) de a se mișca și de a acționa în mod autonom - nu este doar domeniul ingineriei sau al science fiction-ului.

În această carte, Maria Gerolemou, pornind de la relevanța semantică și lingvistică apropiată a automatizării tehnice față de automatismul natural, demonstrează modul în care literatura antică, spectacolul și ingineria erau adesea preocupate de modul în care natura și artificiul interacționau. Trecând prin epopee, didactică, tragedie, comedie, filosofie și știință antică, aceasta este o strălucită adunare de dovezi ale puterii "teatrului automat" în literatura antică.

Gerolemou începe cu literatura greacă timpurie a lui Homer și Hesiod, unde artefactele care se mișcă singure ale lui Hefaistos din Iliada reflectă forțele naturale de mișcare, iar Pandora, fabricată, devine o femeie autonomă. Al doilea capitol analizează drama greacă, în care automatizarea tehnică este utilizată pentru a spori și submina natura, nu numai prin punerea în scenă și costume, ci și prin dispozitive de complot în care statuile prind viață, iar oamenii se comportă ca dispozitive automate. În cel de-al treilea capitol, Gerolemou analizează modul în care filosofii din secolul al IV-lea î.Hr.

și inginerii din perioada elenistică, cu dispozitivele lor mecanice, au contribuit la un dialog în creștere în jurul automatizării tehnice și la modul în care aceasta ar putea ajuta publicul să privească și să se minuneze de mecanismele ascunse ale mișcării de sine. În cele din urmă, cartea explorează modurile în care automatizarea tehnică este utilizată ca tehnică ekphrastică în antichitatea târzie și la începutul Bizanțului.