Autonomia în Xinjiang: imperative naționaliste han și nemulțumire uigură

Titlul original:

Autonomy in Xinjiang: Han Nationalist Imperatives and Uyghur Discontent

Conținutul cărții:

Acest studiu analizează sursele de conflict din Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang de la înființarea Republicii Populare Chineze în 1949. Acesta ia în considerare influențele internaționale, islamul militant și urile etnonaționale persistente, toate identificate de unii observatori ca fiind cauze ale tulburărilor.

Deși acești factori au afectat politica din Xinjiang, niciunul nu este principala sursă de fricțiune. Studiul susține că sistemul de autonomie regională în sine, deși a fost prezentat ca o soluție la problemele politice ale regiunii, a provocat în schimb nemulțumire și violență. În loc să le ofere o autonomie substanțială uigurilor, Beijingul le-a împiedicat exercitarea puterii politice în diferite moduri.

Examinând în detaliu atât instituțiile juridice, cât și politicile adoptate în Xinjiang, studiul arată cum acestea au contribuit la nemulțumirea uigurilor și, prin urmare, la tulburări. În ultimii ani, consilierii politici chinezi au sugerat reducerea în continuare a domeniului de aplicare a autonomiei în Xinjiang ca o modalitate de a reduce conflictul în această regiune.

Pe baza analizei de mai sus, autorul argumentează că o astfel de măsură ar crește mai degrabă decât să reducă fricțiunile. Analiza și concluziile ar trebui să fie de interes pentru factorii de decizie și analiștii preocupați de conflictul din Xinjiang, de celelalte regiuni autonome din China și de regimurile de autonomie din alte părți ale lumii.