Bad Hobby: Poezii

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Kathy Fagan „Bad Hobby: Poems” este o colecție puternică care examinează în mod complex dinamica familiei, memoria și complexitatea îngrijirii prin imagini vii și rezonanță emoțională profundă. Poemele explorează teme precum pierderea, schimbarea și natura evolutivă a relațiilor de-a lungul timpului, oferind o perspectivă emoționantă asupra experienței umane.

⬤ Poezii rafinate care rezonează profund cu cititorii
⬤ explorarea familiei, a memoriei și a îngrijirii este pregnantă și bogată emoțional
⬤ imaginile vii și tonul reflexiv creează o experiență de lectură meditativă
⬤ colecția recompensează mai multe lecturi.

Unele teme, cum ar fi pierderea și îngrijirea, pot fi grele sau provocatoare din punct de vedere emoțional pentru anumiți cititori; diversitatea subiectelor poate părea copleșitoare sau dezarticulată pentru unii.

(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Bad Hobby: Poems

Conținutul cărții:

De la Kathy Fagan, finalistă a Premiului Kingsley Tufts, vine Bad Hobby, o colecție perspicace axată pe memorie, clasă socială și ar fi putut fi.

Într-o familie din clasa muncitoare care consideră sensibilitatea un „diagnostic fatal”, cum poate un copil să crească și să devină poet? Ce se întâmplă atunci când un corp „menit să se aplece și să se înmulțească” alege să nu o facă, iar apoi se trezește că trebuie să presteze munca de îngrijire? De ce credem că „suferințele noastre comune” sunt atât de singulare? Bad Hobby este o meditație greu câștigată asupra unor astfel de întrebări - un peisaj de vis presărat cu lebede, fantome și actualizări meteorologice.

Fagan scrie cu un fel de empatie practică, deplângând durerea și brutalitatea, știind, în același timp, inevitabilitatea lor. Un tată bolnav de demență, o veveriță care șchiopătează în ghearele unui șoim, un „copil care nu se va mai naște niciodată”, cu vârsta, Fagan postulează, impactul unor astfel de chinuri se schimbă. Pierderea devine instructivă. Singurătatea devine o experiență comună. „Crezi că singura ta viață este prețioasă...”.

Și Bad Hobby se gândește... serios. Despre neam, despre îngrijire. Despre timp. Se plimbă „în capul său, privind spre cer în căutarea unui substantiv sau a unei fraze care să / spargă geamul mașinilor noastre încuiate și să ne salveze”. Și chiar vrea să ne salveze, sau cel puțin să ne ridice, chiar și în fața unei tristeți imense, sau a singurătății, sau a corpului care se schimbă, care cedează. „Nu-ți face griji, iubito”, ne spune Fagan, vrabia de la fereastra ei. „Suntem bine.”.