Baraje, strămutări și iluzia dezvoltării: Cahora Bassa și moștenirile sale în Mozambic, 1965-2007

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Dams, Displacement and the Delusion of Development” de Allen și Barbara Isaacman oferă o examinare cuprinzătoare și detaliată a proiectului barajului Cahora Bassa din Mozambic, subliniind controversele și impactul asupra mediului asociate cu acesta. Cartea abordează dimensiunile istorice, politice și sociale ale dezvoltării, fiind o lectură esențială pentru înțelegerea contradicțiilor din practicile moderne de dezvoltare.

⬤ Viziune cuprinzătoare și precisă asupra problemelor legate de barajul Cahora Bassa
⬤ analiză istorică și contextuală aprofundată
⬤ îmbunătățește înțelegerea contradicțiilor din dezvoltarea modernă
⬤ se adresează unei game largi de public
⬤ lectură esențială pentru cei interesați de problemele sociale și de mediu.

Poate fi bogată în detalii istorice care ar putea copleși unii cititori; complexitatea problemelor ar putea fi o provocare pentru cei care nu au cunoștințe prealabile în domeniu.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Dams, Displacement, and the Delusion of Development: Cahora Bassa and Its Legacies in Mozambique, 1965-2007

Conținutul cărții:

Barajul Cahora Bassa de pe râul Zambezi, construit la începutul anilor 1970, în ultimii ani ai dominației portugheze, a fost ultimul proiect major de infrastructură construit în Africa în perioada turbulentă a decolonizării. Inginerii și hidrologii au lăudat barajul pentru complexitatea sa tehnică și pentru competențele necesare construirii celui de-al cincilea mega-baraj ca mărime din lume.

Oficialii coloniali portughezi au menționat beneficiile pe care le așteptau de la baraj - de la extinderea agriculturii irigate și a așezărilor europene, la îmbunătățirea transportului în toată valea râului Zambezi, la reducerea inundațiilor în această zonă cu precipitații imprevizibile. „Cu toate acestea, proiectul a dus de fapt la strămutări de oameni, violență și distrugerea mediului înconjurător în cascadă. Puțini mozambicani au beneficiat de electricitatea sa, chiar și după ce fosta gherilă FRELIMO (Frente de Liberta o de Mo ambique) a ajuns la putere; în schimb, aceasta a alimentat industrializarea în Africa de Sud a apartheidului”.

(Richard Roberts) Acest studiu aprofundat al regiunii examinează narațiunea developmentalistă dominantă care a înconjurat barajul, relatează violența continuă care a însoțit existența acestuia și dă glas unor relatări inedite privind munca forțată, strămutarea și viața istorică și contemporană în umbra barajului.