Bartleby, The Scrivener

Recenzii ale cititorilor

Recenziile la „Bartleby, scribul” sugerează o bogată tapiserie de interpretări care evidențiază atât profunzimea filosofică, cât și contextul istoric. Cititorii apreciază capacitatea lui Melville de a provoca reflecții asupra existenței umane, a rolurilor sociale și a acțiunii personale. În timp ce mulți consideră povestea complexă și plină de satisfacții după o reflecție mai profundă, opiniile variază în ceea ce privește atracția sa imediată, unii sugerând că poate fi dificil de digerat fără studiu sau context suplimentar.

⬤ Teme filosofice profunde care rezonează cu problemele moderne ale izolării și muncii.
⬤ Stilul de scriere al lui Melville este lăudat pentru subtilitatea și complexitatea sa.
⬤ Povestea este văzută ca o operă clasică, influentă, care invită la discuții și analize.
⬤ Accesibilă și captivantă pentru cei care apreciază profunzimea literară.
⬤ Oferă o critică a Wall Street-ului și a lumii corporatiste care rămâne relevantă și astăzi.

⬤ Unii cititori o găsesc dificilă sau nu imediat plăcută, necesitând concentrare și reflecție.
⬤ Ritmul nuvelei poate fi lent, iar narațiunea sa poate părea plictisitoare pentru unii.
⬤ Există versiuni slab produse care diminuează experiența de lectură.
⬤ Unii cititori consideră că îi lipsește o intrigă amuzantă sau captivantă în comparație cu operele mai lungi ale lui Melville.

(pe baza a 294 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

"Bartleby, the Scrivener: A Story of Wall Street" este o povestire scurtă a scriitorului american Herman Melville, publicată pentru prima dată anonim în două părți în numerele din noiembrie și decembrie 1853 ale revistei Putnam's Magazine și retipărită cu mici modificări textuale în The Piazza Tales în 1856. Un avocat de pe Wall Street angajează un nou funcționar care, după o primă perioadă de muncă asiduă, refuză să facă copii și orice altă sarcină care i se cere, cu cuvintele "Aș prefera să nu o fac". Au fost publicate numeroase eseuri despre ceea ce, potrivit cercetătorului Robert Milder, "este, fără îndoială, capodopera ficțiunii scurte" din canonul Melville. Principala sursă a lui Melville pentru această povestire a fost o reclamă pentru o nouă carte, The Lawyer's Story (Povestea avocatului), tipărită atât în Tribune, cât și în Times pe 18 februarie 1853. Cartea a fost publicată anonim mai târziu în acel an, dar de fapt a fost scrisă de romancierul popular James A. Maitland. Această reclamă includea primul capitol complet, care avea următoarea frază de început: "În vara anului 1843, având o cantitate extraordinară de acte de copiat, am angajat, temporar, un funcționar copiator suplimentar, care m-a interesat considerabil, datorită comportamentului său modest, liniștit, de gentleman, și aplicării sale intense la sarcinile sale".

Biograful lui Melville, Hershel Parker, subliniază că nimic altceva din capitol în afară de această "frază remarcabil de sugestivă" nu a fost "notabil". 3) Criticul Andrew Knighton remarcă datoria povestirii față de o lucrare obscură din 1846, Law and Laziness: or, Students at Law of Leisure, de Robert Grant White. Această sursă conține o scenă și multe personaje - inclusiv un scriitor leneș - care par să fi influențat narațiunea lui Melville. 4) Este posibil ca Melville să fi scris povestea ca un răspuns emoțional la recenziile proaste obținute de Pierre, romanul său precedent. Christopher Sten sugerează că Melville și-a găsit inspirația în eseurile lui Ralph Waldo Emerson, în special în "The Transcendentalist", care prezintă paralele cu "Bartleby". Bartleby este un scriitor - un fel de funcționar sau copist - "care refuză cu obstinație să continue să scrie ceea ce i se cere". În primăvara anului 1851, Melville se simțea la fel cu privire la munca sa la Moby Dick. Astfel, Bartleby poate reprezenta frustrarea lui Melville față de propria sa situație ca scriitor, iar povestea în sine este "despre un scriitor care renunță la modurile convenționale din cauza unei preocupări irezistibile pentru cele mai deconcertante întrebări filosofice". 7) Bartleby poate fi văzut, de asemenea, ca reprezentând relația lui Melville cu societatea sa comercială și democratică. 8 Melville a făcut o aluzie la cazul John C. Colt în această povestire.

Naratorul își stăpânește furia față de Bartleby, angajatul său extrem de dificil, reflectând la "tragedia nefericitului Adams și a și mai nefericitului Colt și cum bietul Colt, fiind teribil de înfuriat de Adams... ) a fost aruncat pe neașteptate în actul său fatal".