Battle Yet Unsung: Luptătorii Diviziei 14 Blindate în Al Doilea Război Mondial (The Fighting Men of the 14th Armored Division in World War II)

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Battle Yet Unsung” de Timothy O'Keefe oferă o privire aprofundată asupra istoriei Diviziei 14 blindate din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, evidențiind relatările personale ale veteranilor și punând în lumină contribuțiile unei divizii mai puțin cunoscute. Cu toate acestea, cartea este criticată pentru numeroase inexactități istorice, o scriere dezorganizată și o lipsă de materiale de referință esențiale, cum ar fi hărțile.

⬤ Bine documentată și informativă despre Divizia 14 Blindată
⬤ include relatări personale valoroase de la veterani
⬤ umple un gol semnificativ în istoria Armatei a Șaptea
⬤ oferă profunzime emoțională și recunoaște eroii necunoscuți ai celui de-al Doilea Război Mondial.

⬤ Plin de inexactități istorice
⬤ stilul de scriere este dezorganizat și uneori incoerent
⬤ prea detaliat pentru cititorul obișnuit
⬤ îi lipsesc materiale de referință esențiale, cum ar fi hărțile și organigramele
⬤ unii cititori l-au considerat prost scris sau derivat.

(pe baza a 19 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Battle Yet Unsung: The Fighting Men of the 14th Armored Division in World War II

Conținutul cărții:

În timp ce autorii titlurilor din ETO se concentrau în mod firesc asupra evenimentelor din Normandia și Bulge în nord, lupte la fel de feroce au avut loc în sudul Franței și în Germania în perioada 1944-1945, cărora li se acordă acum, în sfârșit, atenția cuvenită. Divizia a 14-a blindată americană - sosită târziu pe teatrul de operațiuni - a fost implicată în lupte intense aproape din clipa în care a ajuns în Europa, în timp ce germanii rămâneau hotărâți să își apere flancul sudic.

Ca și alte formațiuni americane, Divizia 14, după ce a avansat prin Franța împotriva unei opoziții intermitente, a fost blocată la Westwall în toamna anului 1944. Cu toate acestea, a acumulat experiență, iar atunci când germanii au încercat să întoarcă soarta, prin Operațiunea Northwind, au găsit împotriva lor o formațiune întărită. Această carte explorează în detaliu ceea ce s-a întâmplat în luna ianuarie 1945 în Munții Vosgi acoperiți de zăpadă, când încercarea Wehrmacht-ului de a distruge Grupul de Armate 6 a eșuat.

Northwind a început în munți, dar s-a extins pe câmpiile din Alsacia, foarte aproape de râul Rin. O retragere strategică după zece zile infernale de lupte aprinse le-a permis Aliaților să mențină linia până la ofensiva de primăvară.

Frigul cumplit și conflagrația bătăliei au afectat ambele tabere, dar până acum divizia a 14-a și celelalte divizii americane simțeau căldura luptei în inimile lor și știau ce trebuie făcut pentru a învinge un inamic viclean. Dar Linia Siegfried încă se profila în fața forțelor americane, iar în sectorul 14, diviziile au explodat literalmente prin ea în martie, la Steinfeld, și au început să împingă Wehrmacht-ul într-o retragere din care nu și-a mai putut reveni niciodată. Coloanele blindate au continuat să-și croiască drum prin baraje după baraje, oraș după oraș, cu puternice concentrații de artilerie și aviație care nu le-au dat niciodată soldaților germani șansa de a răspunde.

Ca urmare a avansului rapid al Armatei a 7-a și al Armatei a 14-a, lagărele germane de prizonieri de război, precum cele de la Hammelburg și Moosburg, au fost eliberate de peste 100 000 de prizonieri, o realizare care a dat diviziei numele de război "Eliberatorii". Timothy O'Keeffe, profesor emerit la Southern Connecticut State College, a avut un cumnat care și-a pierdut un picior în timp ce servea cu "Eliberatorii" și, prin urmare, și-a dedicat ani de zile eforturilor pentru a dezvălui rolul crucial, dar nescris până acum, pe care aceștia l-au jucat în victoria finală a Aliaților.