Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea „Biocentrism” prezintă o perspectivă provocatoare conform căreia conștiința modelează în mod fundamental realitatea. Ea explorează intersecțiile dintre biologie, conștiință și fizica cuantică, argumentând împotriva viziunilor tradiționale ale fizicii care separă mintea de materie. În timp ce mulți cititori consideră scrisul captivant și conceptele provocatoare, alții îl critică pentru că este prea concentrat pe biografia autorului și lipsit de rigoare științifică.
Avantaje:⬤ Explicații clare ale unor teorii complexe, inclusiv biocentrismul și fizica cuantică.
⬤ Un stil de scriere captivant, conversațional, care face conceptele dificile accesibile cititorilor profani.
⬤ Perspective provocatoare care provoacă gândirea științifică convențională cu privire la conștiință și realitate.
⬤ Oferă noi perspective asupra rolului observatorului în mecanica cuantică.
⬤ Încurajează o reevaluare a viziunilor tradiționale asupra universului și a existenței umane.
Dezavantaje:⬤ Auto-referențialitate excesivă, cu o cantitate semnificativă de anecdote biografice ale autorului pe care unii le consideră irelevante.
⬤ Lipsă de rigoare științifică, unii cititori considerând că simplifică excesiv subiecte complexe.
⬤ Unele critici sugerează că se aliniază prea strâns ideologiilor metafizice sau filosofice, în loc să adere strict la știința empirică.
⬤ Mai mulți recenzenți își exprimă dezamăgirea față de lipsa unor idei noi sau a unor concluzii revoluționare.
(pe baza a 1078 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Biocentrism: How Life and Consciousness Are the Keys to Understanding the True Nature of the Universe
Conținutul cărții:
Robert Lanza este unul dintre cei mai respectați oameni de știință din lume - un articol de pe coperta US News & World Report l-a numit "geniu" și "gânditor renegat", asemănându-l chiar cu Einstein. Lanza a făcut echipă cu Bob Berman, cel mai citit astronom din lume, pentru a produce Biocentrism, o nouă viziune revoluționară asupra universului.
Din când în când, o idee simplă, dar radicală, zguduie fundamentele cunoașterii. Descoperirea surprinzătoare că lumea nu este plată a provocat și, în cele din urmă, a schimbat modul în care oamenii se percepeau pe ei înșiși și relația lor cu lumea. Pentru majoritatea oamenilor din secolul al XV-lea, ideea că Pământul este o minge de piatră era un nonsens. Întreaga filosofie naturală occidentală trece din nou printr-o schimbare radicală, fiind forțată din ce în ce mai mult de descoperirile experimentale ale teoriei cuantice și, în același timp, de îndoiala și incertitudinea în explicațiile fizice ale genezei și structurii universului. Biocentrismul completează această schimbare a viziunii asupra lumii, răsturnând din nou planeta cu susul în jos prin viziunea revoluționară conform căreia viața creează universul și nu invers.
În această paradigmă, viața nu este un produs secundar accidental al legilor fizicii. Biocetnrismul îl poartă pe cititor într-o călătorie aparent improbabilă, dar în cele din urmă inevitabilă, printr-un univers străin - al nostru - din punctul de vedere al unui biolog aclamat și al unui astronom de top. Schimbarea perspectivei de la fizică la biologie descuie cuștile în care știința occidentală a reușit, fără să vrea, să se închidă. Biocentrismul va zdruncina ideile cititorului despre viață - timp și spațiu, și chiar moarte. În același timp, ne va elibera de viziunea plictisitoare asupra lumii, conform căreia viața este doar activitatea unui amestec de carbon și alte câteva elemente; ea sugerează posibilitatea îmbucurătoare ca viața să fie în mod fundamental nemuritoare.
Se preconizează că secolul XXI va fi secolul biologiei, o schimbare față de secolul precedent, dominat de fizică. Pare potrivit, așadar, să începem secolul întorcând universul de la exterior la interior și unificând fundamentele științei cu o idee simplă descoperită de unul dintre cei mai importanți cercetători ai vieții din epoca noastră. Biocentrismul trezește în cititori un nou simț al posibilităților și este plină de atât de multe perspective noi și șocante încât cititorul nu va mai vedea niciodată realitatea în același mod.
