Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea „Bioethics in the Age of New Media” oferă o imagine de ansamblu a problemelor bioetice prin prisma tehnologiei moderne și a conceptelor filosofice. Cu toate acestea, îi lipsește un cadru coerent și nu reușește să abordeze în mod adecvat întrebările etice critice, lăsând cititorul frustrat și confuz cu privire la scopul său.
Avantaje:Cartea abordează teme relevante precum interacțiunea dintre tehnologie și etică, bioarta contemporană și ideile filosofilor secolului al XX-lea, precum Levinas și Derrida. Ea ridică întrebări provocatoare cu privire la natura eticii în raport cu noile media.
Dezavantaje:Lucrarea este criticată pentru că este superficială și dezarticulată, lipsită de un cadru clar pentru evaluarea situațiilor bioetice și pentru că amestecă politica cu etica într-un mod pe care mulți cititori îl consideră problematic. De asemenea, autorul nu oferă orientări etice concrete, lăsând vagi implicațiile etice ale subiectelor discutate. În plus, limbajul academic complex poate îndepărta cititorii ocazionali.
(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Bioethics in the Age of New Media
Conținutul cărții:
O examinare a provocărilor etice pe care tehnologia le prezintă ideii presupus sacrosancte de om și o propunere pentru o nouă etică a vieții înrădăcinată în filosofia alterității.
Dilemele bioetice - inclusiv cele privind screeningul genetic, vaccinarea obligatorie și avortul - au fost subiectul unor dezbateri continue în mass-media, în rândul publicului și în comunitățile profesionale și academice. Joanna Zylinska susține însă că principala problemă bioetică într-o epocă a tehnologiei digitale și a noilor media este transformarea însăși a noțiunii de viață. În această carte provocatoare, Zylinska examinează multe dintre provocările etice pe care tehnologia le ridică la adresa ideii presupus sacrosancte de om. În acest sens, ea depășește înțelegerea tradițională a bioeticii ca o chestiune de filosofie morală și medicină pentru a propune o nouă "etică a vieții" înrădăcinată în relația dintre uman și non-uman (atât animale, cât și mașini) pe care noua tehnologie ne îndeamnă să o dezvoltăm.
După o discuție detaliată a perspectivelor teoretice clasice asupra bioeticii, Zylinska descrie trei cazuri de "bioetică în acțiune", prin care conceptele de "om", "animal" și "viață" sunt redefinite: reconfigurarea identității corporale prin chirurgia plastică într-un show TV de transformare; reducerea corpului la codul genetic bidimensional; și utilizarea materialului biologic în exemple de "bioarte" precum infamul iepuraș verde fluorescent al lui Eduardo Kac. Zylinska abordează etica din perspectiva interdisciplinară a studiilor media și culturale, bazându-se pe scrierile unor gânditori de la Agamben și Foucault la Haraway și Hayles. Inspirându-se teoretic în special din filosofia alterității dezvoltată de Jacques Derrida, Emmanuel Levinas și Bernard Stiegler, Zylinska pledează pentru o nouă bioetică nesistemică și neierarhică, care să includă înrudirea dintre oameni, animale și mașini.
