Black Atlantic - Modernitate și dublă conștiință

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Paul Gilroy „Atlanticul negru” pune în discuție metodologiile istorice tradiționale, subliniind perspectivele transnaționale și complexitatea identității negre. Cartea explorează interacțiunea dintre rasă, cultură și istorie, oferind noi perspective asupra experiențelor diasporei negre și a contribuțiilor indivizilor de culoare la modernitate. Cartea este atât erudită, cât și provocatoare, ceea ce o face o lectură recomandată istoricilor și celor interesați de istoria negrilor.

⬤ Introduce o metodologie transnațională inovatoare în analiza istorică.
⬤ Se implică profund în complexitatea identității și culturii negre.
⬤ Oferă o perspectivă nouă asupra evenimentelor și figurilor istorice din cadrul diasporei negre.
⬤ Bine documentată, împletind diverse contribuții culturale și intelectuale.
⬤ Considerat un text clasic important pentru înțelegerea experienței negrilor britanici.

⬤ Conține un limbaj dificil și idei complexe care pot necesita resurse suplimentare pentru înțelegere.
⬤ Unii cititori îl pot găsi dens sau dificil, în special cei care nu sunt familiarizați cu discursul academic.
⬤ Poate fi perceput ca fiind foarte teoretic și mai puțin accesibil cititorilor ocazionali.

(pe baza a 14 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Black Atlantic - Modernity and Double Consciousness

Conținutul cărții:

O reeditare oportună a istoriei radicale clasice a rasei și modernității.

În această lucrare revoluționară, Paul Gilroy propune că experiența modernă a negrilor nu poate fi definită doar ca fiind doar africană, americană, caribiană sau britanică, ci poate fi înțeleasă doar ca o cultură atlantică neagră care transcende etnia sau naționalitatea. Această cultură este complet modernă și, adesea, ignorată, dar ne poate îmbogăți profund înțelegerea a ceea ce înseamnă să fii modern.

Această condiție provine din experiența istorică transoceanică, stabilită mai întâi cu comerțul cu sclavi, dar văzută mai târziu în dezvoltarea unei culturi transatlantice. Și Gilroy ne poartă într-un tur al muzicii care, timp de secole, a transmis mesaje și sentimente rasiale în întreaga lume, de la Jubilee Singers în secolul al XIX-lea la Jimi Hendrix și rap. El explorează, de asemenea, acest internaționalism așa cum se manifestă el în scrisul de culoare, de la „dubla conștiință” a lui W. E. B. Du Bois la „dubla viziune” a lui Richard Wright și la vocea convingătoare a lui Toni Morrison. În consecință, Black Atlantic descrie formarea unui naționalism, dacă nu chiar a unei națiuni, în cadrul acestei culturi comune, disasporice.