Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Recenziile la cartea lui Eric Nisenson „Blue: The Murder of Jazz” prezintă o perspectivă divizată asupra argumentelor autorului cu privire la evoluția și starea muzicii de jazz. În timp ce unii cititori apreciază pasiunea lui Nisenson și critica neoclasicismului, alții critică cartea pentru că este repetitivă, lipsită de dovezi concrete și excesiv de polemică.
Avantaje:⬤ Argumente pasionale și clare care provoacă reflecția asupra naturii jazzului.
⬤ Ridică cu succes probleme legate de perspectiva neoclasicistă în jazz, atrăgând atât muzicienii, cât și cititorii generali.
⬤ Oferă context istoric și perspective personale asupra evoluției jazzului, încurajând cititorii începători să exploreze mai mult genul.
Dezavantaje:⬤ Structură repetitivă care pare umflată cu conținut inutil.
⬤ Lipsă de dovezi concrete, unele afirmații fiind considerate indefensabile.
⬤ Critica anumitor muzicieni (cum ar fi Wynton Marsalis) este considerată prea dură sau nefondată și există o percepție de elitism în a decide ce constituie „adevăratul” jazz.
⬤ Unele recenzii menționează că cartea se citește mai degrabă ca o colecție de articole decât ca o teză coerentă.
(pe baza a 14 recenzii ale cititorilor)
Conținutul cărții:
Jazz-ul, odinioară un corp înfloritor de muzică inovatoare și fluidă, este acum victima unor forțe profesionale și artistice distructive, spune Eric Nisenson.
Corupția comercianților, însușirea de către publicul larg, portretul superficial din mass-media și lipsa pură de îndemânare au contribuit toate la dispariția acestei venerabile forme de artă. Nisenson descrie în mod convingător modul în care întreaga "industrie" a jazz-ului este controlată de un cadru select care deține controlul asupra celor mai vitale componente ale muzicii.
Pe măsură ce cultura ascultătorilor s-a schimbat, au fost sacrificate spontaneitatea și improvizația? Puteți fi de acord sau nu cu tezele și argumentele lui Nisenson, dar, după cum spune Booklist, "pasiunea sa este captivantă.".
