Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Sickness, Suffering, and the Sword: The British Regiment on Campaign, 1808-1815 de Andrew Bamford oferă o analiză aprofundată a gestionării forței de muncă a armatei britanice în timpul războaielor napoleoniene, examinând punctele forte și punctele slabe ale sistemului regimentar, impactul comandanților și cauzele mortalității soldaților cauzate de boli și privațiuni. Cartea este bine documentată și oferă un context valoros pentru înțelegerea eficacității armatei britanice pe teren.
Avantaje:⬤ Analiză aprofundată a sistemului regimentar britanic și a impactului acestuia asupra eficacității armatei.
⬤ Cercetare cuprinzătoare și date bine prezentate.
⬤ Acoperă aspecte unice ale logisticii militare, inclusiv sustenabilitatea forței de muncă și rolul cailor și catârilor.
⬤ Valoros pentru cei care studiază armata britanică în timpul războaielor napoleoniene.
Dezavantaje:⬤ Unii cititori pot considera că accentul detaliat pe subiecte specifice este prea expansiv sau de nișă.
⬤ Complexitatea subiectului ar putea fi copleșitoare pentru cei care nu sunt familiarizați cu istoria militară.
(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Sickness, Suffering, and the Sword: The British Regiment on Campaign, 1808-1815
Conținutul cărții:
Deși succesul unei armate este adesea măsurat în rezultatele bătăliilor, victoriile sale depind de puncte forte care pot fi mai puțin evidente pe teren. În Sickness, Suffering, and the Sword, istoricul militar Andrew Bamford evaluează eficiența armatei britanice în campaniile susținute din timpul războaielor napoleoniene. În acest proces, el oferă o privire nouă și controversată asupra sistemului militar britanic, arătând că succesul sau eșecul în campanie a depins mai degrabă de experiențele de zi cu zi ale unităților regimentale decât de armată în ansamblu.
Bamford își extrage titlul din cuvintele căpitanului Moyle Sherer, care, în timpul iernii 1816-1817, a scris o relatare a serviciului său în timpul Războiului Peninsular: "Regimentul meu nu a fost niciodată tratat foarte dur pe teren.... Dar, din păcate, între boală, suferință și sabie, puțini, foarte puțini dintre acei oameni există acum". Bamford susține că aceste flageluri zilnice ale unor factori adesea ignorați, cum ar fi decesele necombatante și puterea și pierderile ecvestre, au determinat rezultatele pe câmpul de luptă.
În secolul al XIX-lea, armata britanică era mai degrabă o colecție de regimente decât un singur corp unificat, iar sistemul regimentar purta responsabilitatea furnizării forței de muncă pe teren. Între 1808 și 1815, când Marea Britanie a luptat într-un conflict global mult mai mare decât capacitățile sale militare, sistemul aproape s-a prăbușit. Doar câteva avantaje au depășit la limită incapacitatea tot mai mare a armatei de a face față cerințelor de forță de muncă. Această carte examinează aceste dinamici critice în campaniile majore ale Marii Britanii de la începutul secolului al XIX-lea: Războiul Peninsular (1808-1814), Expediția Walcheren (1809), Războiul American (1812-1815) și angajamentele în creștere din nordul Europei începând cu 1813.
Bazându-se pe documente primare, analiza statistică a lui Bamford compară marile disparități dintre regimente și diferitele teatre de război și completează studiile recente privind sănătatea și boala în armata britanică.
