Bootlegged Aliens: Politica de imigrare la frontiera de nord a Americii

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Bootlegged Aliens” de Ashley Johnson Bavery explorează istoria în mare parte nespusă a imigrației ilegale în timpul anilor de cotă din anii 1920 și 1930, concentrându-se asupra trecerilor frontierei în Detroit. Cartea oferă o perspectivă valoroasă asupra experienței imigranților și a dinamicii socio-politice din acea perioadă, deși a fost criticată pentru concluziile sale și pentru modul în care tratează problemele legate de rasă.

⬤ Publicație academică bine documentată și accesibilă
⬤ pune în lumină aspecte trecute cu vederea ale istoriei imigrației
⬤ oferă o viziune nuanțată asupra experiențelor imigranților
⬤ se bazează pe o varietate de surse, inclusiv ziare locale și dosare INS
⬤ extinde înțelegerea dinamicii imigrației în timpul epocii cotelor.

⬤ Concluzii discutabile și generalizări ale analizei
⬤ aplicarea excesivă a noțiunii de rasă în discutarea experiențelor imigranților
⬤ reticența de a integra pe deplin anumite grupuri în narațiune
⬤ unele părți par lipsite de sinceritate
⬤ se încheie pe o notă care leagă problemele istorice de dezbaterile contemporane privind imigrația, fără dovezi suficiente.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Bootlegged Aliens: Immigration Politics on America's Northern Border

Conținutul cărții:

În discursul contemporan, o mare parte a discuțiilor despre politica de frontieră a SUA se concentrează asupra regiunii de sud-vest. În Bootlegged Aliens, însă, Ashley Johnson Bavery analizează Nordul ca regiune de frontieră, demonstrând modul în care această graniță, adesea neglijată, a influențat politicile guvernamentale privind imigrația ilegală, practicile întreprinderilor și ale sindicatelor privind munca migranților și experiența de a fi imigrant ilegal în America industrială de la începutul secolului al XX-lea.

Bavery examinează modul în care imigranții, politicienii și angajatorii au contribuit la modelarea politicilor naționale privind muncitorii fără cetățenie. În acest proces, ea descoperă originile industriale nordice ale unui sistem de exploatare care a apărut la granița Americii cu Canada, a cărui moștenire rămâne în centrul dezbaterilor despre granițele Americii de astăzi. Bavery începe în anii 1920 pentru a explora modul în care restricțiile privind imigrația din acel deceniu au lansat o eră a poliției și a profilării care i-a exclus pe americanii născuți în străinătate de la beneficiile cetățeniei.

La granița dintre Detroit și Windsor, Canada, acest proces a transformat anumiți europeni în imigranți fără documente, un grup pe care presa și factorii de decizie politică îl numeau "străini de contrabandă". În următorul deceniu, deportarea și practicile polițienești au stigmatizat comunități întregi de etnici europeni, indiferent de statutul lor legal.

În plus, legile restrictive au permis producătorilor să exploateze lucrătorii în noi moduri. Până la Marea Depresiune, cetățenia a devenit o graniță invizibilă care a exclus sute de mii de muncitori de la drepturile acordate de New Deal. Înțelepciunea acceptată sugerează că Legea imigrației din 1924 a permis etnicilor europeni să renunțe la legăturile cu țările lor de origine și să se asimileze în "creuzetul" culturii americane până în anii 1930.

Bavery contestă această perspectivă, constatând că, în loc să creeze o cultură comună cu colegii lor muncitori, imigranții europeni care veneau din Canada la Detroit se confruntau cu campanii de înregistrare la nivel de stat, cu excluderea din principalele sindicate și cu descalificarea din cadrul Works Progress Administration, piatra de temelie a noului stat asistențial american. În inima Americii industriale, dezvăluie Bootlegged Aliens, cetățenia era foarte condiționată.