Breaking Into Song: De ce nu ar trebui să urăști musicalurile

Recenzii ale cititorilor

Cartea este o colecție de eseuri despre teatrul muzical, lăudată pentru scriitura sa pătrunzătoare și pasionată, dar criticată pentru redundanța sa și unele argumente neclare. În timp ce mulți cititori o găsesc convingătoare și informativă, există sugestii pentru o editare mai bună și o abordare mai concentrată a criticilor muzicalelor.

⬤ Eseuri gândite, scrise cu stil, care oferă o perspectivă profundă asupra teatrului muzical.
⬤ Pasiunea autorului este evidentă, conducând la reflecții profunde care rezonează cu cititorii.
⬤ Oferă teorii și idei unice despre natura musicalurilor, cum ar fi experiența „stivuită” și „teoria triunghiului”.
⬤ Inspirantă pentru scriitorii aspiranți și pentru cei interesați de dezvoltarea și evoluția teatrului muzical.

⬤ Unii cititori consideră cartea repetitivă și lipsită de rafinament editorial.
⬤ Argumentele împotriva teatrului muzical pot fi subreprezentate, făcând ca unele premise să pară discutabile.
⬤ Sugestia de a nu mai numi musicalurile „musicaluri” a fost întâmpinată cu confuzie și scepticism.
⬤ Nu este potrivit pentru cititorii care caută critici cuprinzătoare ale acestui mediu.

(pe baza a 7 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Breaking Into Song: Why You Shouldn't Hate Musicals

Conținutul cărții:

"Această carte este un cri de coeur fascinant și m-a făcut să pun la îndoială tot ceea ce cred despre musicaluri." Alan Cumming

Oamenii spun rar că urăsc cărțile, sau televiziunea, sau filmele. Dar adesea spun că urăsc musicalurile. În plus, toată lumea pare să aibă o idee fixă despre ce este un musical, cum sună, cum arată sau despre ce este vorba.

De ce coliziunea și integrarea muzicii, a cântecului și a povestirii sunt atât de polarizante și de ce am permis ca o formă atât de plină de posibilități să devină atât de repetitivă și restrictivă?

Printr-o serie de eseuri, "Breaking Into Song" se întreabă ce poate face publicul pentru a rămâne deschis la minte și ce pot face creatorii pentru a face noi musicaluri mai bune. Examinând ambele părți ale diviziunii, Adam Lenson se întreabă cum pot cei care iubesc și urăsc musicalurile să extindă și mai mult posibilitățile acestui mediu larg neînțeles.