Budapest Noir

Recenzii ale cititorilor

Romanul de debut al lui Alison Langley explorează relațiile complexe din cadrul unei familii pe fundalul istoriei politice a Ungariei. Povestea o urmărește pe Ilona, o văduvă, în timp ce navighează printre provocările personale și familiale, încercând în același timp să reia legătura cu fiul ei și să recupereze proprietatea pierdută a familiei sale.

Cartea prezintă o dezvoltare bogată a personajelor, în special a protagonistei Ilona, făcând-o relatabilă și convingătoare. Întrepătrunderea istoriei personale și politice este bine realizată, oferind profunzime fără a fi didactică. Cadrul Ungariei post-sovietice este descris cu acuratețe, contribuind la experiența de lectură captivantă. Amestecul de umor și tragedie creează o narațiune captivantă.

Unii cititori ar putea considera că trăsăturile protagonistului, cum ar fi faptul că este enervant sau încăpățânat, sunt neplăcute. În plus, complexitatea personajelor și a relațiilor lor, deși în cele din urmă satisfăcătoare, ar putea, de asemenea, să pună la încercare așteptările unor cititori pentru rezolvări simple.

(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

În Budapesta Noir, 1945, 1956, 1974 se contopesc în 1991, iar unei națiuni i se permite să își amintească zilele întunecate ale trecutului său și să se împace cu istoria sa înainte de a încerca să se îndrepte spre un viitor diferit. Romanul începe cu Ilona care își instalează un telefon în 1991.

Acest act banal are o semnificație uriașă, deoarece înainte de căderea guvernului comunist Ilonei nu i s-a permis să aibă un telefon, deoarece soțul ei a luat parte la revolta din 1956, iar fiul ei a scăpat în 1974. În 1991, cu ajutorul unei burse Fullbright, împreună cu soția și copilul său mic, fiul Ilonei, Emil, se întoarce pentru prima dată la Budapesta pentru a crea o expoziție despre tranziția Ungariei către democrație. Ilona vrea ca fiul ei să recupereze ceea ce le fusese furat de comuniști și să-i îmbogățească, în timp ce Emil vrea doar să facă artă și să învețe despre trecut.

Această ciocnire de valori este aproape un dezastru. Există flashback-uri cu sosirea armatei ruse în 1945 și cu revolta din 1956.

Romanul relatează evenimentele întunecate și tragice care au avut loc. Este greu să nu fii emoționat până la lacrimi de ceea ce Ilona și familia ei au trebuit să îndure.

Povestea ei este una pe care a împărtășit-o cu nenumărate alte persoane din Budapesta și Ungaria în timpul acelor zile întunecate. Ilona nu se plânge și nu vorbește niciodată despre trecut, este o povară pe care o poartă în tăcere.