Evaluare:
D. Insula arsă” a lui Nurkse este o colecție de poeme care explorează teme legate de experiența umană comună, tragedie și legătura cu natura. Prin intermediul unui limbaj viu, poetul surprinde interacțiunea dintre frumusețe și devastare, permițând cititorilor să se implice profund în peisajele emoționale pe care le prezintă. De asemenea, poemele creează o punte între viață și moarte și chiar dau glas formelor de viață non-umane, creând o tapiserie a existenței interconectate.
Avantaje:⬤ Limbaj viu care echilibrează frumusețea și violența.
⬤ Explorarea profundă a emoțiilor și conexiunilor umane.
⬤ Perspective unice asupra tragediei, în special asupra atacurilor din 11 septembrie, tratate cu sensibilitate și respect.
⬤ Reprezentarea eficientă a interconectării tuturor formelor de viață.
⬤ Imagini captivante și care îndeamnă la reflecție.
⬤ Poate fi prea abstract pentru cititorii care preferă poezia simplă.
⬤ Unii cititori ar putea găsi temele melancoliei și ale dezolării grele sau copleșitoare.
⬤ Accentul pus pe perspectivele non-umane ar putea să nu rezoneze cu toate audiențele.
(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)
Burnt Island: Poems
D. Insula arsă a lui Nurkse explorează tragedia atât cea mare, cât și cea intimă, în oraș și în țară, în propriul nostru moment tulbure și în marea întindere a timpului geologic. Structurată în trei "suite" de versuri lucide, adesea sfâșietoare, cartea începe cu un oraș aflat sub asediu, într-un grup de poeme care devine un omagiu subtil adus New York-ului după 11 septembrie - o "insulă arsă" metaforică, unde excavatorii ațipesc pe lopețile lor, cetățenii contribuie cu sticle de apă, M&M și caserole la eforturile de recuperare, iar supraviețuitorii, hipnotizați de fotografiile celor dispăruți, le compară "cicatrice cu cicatrice cu chipurile celor vii". Nurkse continuă apoi călătoria unui cuplu care reîncepe în natură, într-un loc anume numit Burnt Island, unde elementele îi instruiesc, părând să le oglindească conflictele și luptele. În cele din urmă, într-o serie fermecătoare și profundă de poeme axate pe ecologia marină, el găsește infinitul în infinitezimal de mic și ne oferă, în versuri scânteietoare și misterioase, confortul ciudat care vine odată cu observarea vieții oceanului.
Noi suntem ca tine.
Pentru că ne naștem cu miliardele.
Și plutim în largul oceanului-.
..................
Mai trăim o secundă.
Sau mult mai puțin, mai puțin decât o clipire,.
Până când codul ajunge să se cunoască pe sine.
Iar mintea visează o altă minte.
Care îi va supraviețui.
Acolo, în perdeaua strălucitoare de spray.
(din "Coasta de granit")
Din ediția Hardcover.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)