Cadranul lui Pasteur: Știința fundamentală și inovarea tehnologică

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o examinare inovatoare a relației dintre cercetarea fundamentală și cea aplicată, în special în contextul erei digitale. Ea introduce conceptul de „cercetare fundamentală inspirată de utilizare” și critică viziunile tradiționale asupra finanțării științei. Prin intermediul analizei istorice și al utilizării unui model al cadranelor, se explorează modul în care diferite activități științifice pot fi clasificate în funcție de obiectivele lor utilitare și fundamentale.

Cartea este lăudată pentru abordarea sa revoluționară în înțelegerea dinamicii cercetării, în special în contextul finanțării guvernamentale. Ea este considerată esențială atât pentru cadrele universitare, cât și pentru practicienii din domeniul științei și tehnologiei, oferind un context istoric detaliat și un cadru conceptual nuanțat. Mulți cititori îi apreciază accesibilitatea, ideile provocatoare și relevanța în discuțiile actuale privind finanțarea cercetării.

Unele recenzii indică faptul că, deși cartea este cuprinzătoare, ea poate prezenta teorii complexe care necesită o analiză atentă. Pot exista critici cu privire la opiniile sale privind responsabilitatea finanțării științei fundamentale și la respingerea modelelor tradiționale, cu care unii cititori s-ar putea să nu fie pe deplin de acord.

(pe baza a 16 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Pasteur's Quadrant: Basic Science and Technological Innovation

Conținutul cărții:

Cu peste cincizeci de ani în urmă, Vannevar Bush a publicat raportul său extrem de influent, Science, the Endless Frontier (Știința, frontiera nesfârșită), care afirma o dihotomie între știința fundamentală și cea aplicată. Acest punct de vedere a stat la baza înțelegerii dintre guvern și știință, care a condus la epoca de aur a cercetării științifice de după cel de-al Doilea Război Mondial - o înțelegere care se află în prezent sub o puternică presiune. În această carte, Donald Stokes contestă punctul de vedere al lui Bush și susține că nu putem reconstrui relația dintre guvern și comunitatea științifică decât atunci când vom înțelege ce este greșit în acest punct de vedere.

Stokes începe cu o analiză a obiectivelor de înțelegere și utilizare în cercetarea științifică. El reformulează viziunea larg acceptată a tensiunii dintre înțelegere și utilizare, citând ca model studiile fundamentale, dar inspirate de utilizare, prin care Louis Pasteur a pus bazele microbiologiei acum un secol. Pasteur a lucrat în epoca „celei de-a doua revoluții industriale”, când relația dintre știința fundamentală și schimbările tehnologice a căpătat forma sa modernă. În deceniile următoare, tehnologia s-a bazat din ce în ce mai mult pe știință. Dar știința s-a bazat din ce în ce mai mult pe tehnologie - alegerea problemelor și desfășurarea cercetării fiind adesea inspirate de nevoile societății. Un exemplu este activitatea fizicienilor specializați în efecte cuantice care cercetează fenomenele revelate de miniaturizarea semiconductorilor din momentul descoperirii tranzistorului după cel de-al Doilea Război Mondial.

Pornind de la această viziune revizuită și interactivă asupra științei și tehnologiei, Stokes construiește un caz convingător conform căruia, recunoscând importanța cercetării de bază inspirate de utilizare, putem încadra un nou pact între știință și guvern. Concluziile sale au implicații majore atât pentru comunitatea științifică, cât și pentru cea politică și vor fi de mare interes pentru cei din publicul larg care sunt îngrijorați de rolul actual al științei fundamentale în democrația americană.