Evaluare:
Cartea lui Philip Kitcher, „Joyce's Kaleidoscope: An Invitation to Finnegans Wake”, servește drept ghid util pentru cititorii care încearcă să navigheze prin complexitatea operei «Finnegans Wake» a lui James Joyce. Criticii laudă abordarea holistică a lui Kitcher și accesibilitatea pe care acesta o aduce operei lui Joyce, de notorietate dificilă, sugerând că aceasta oferă claritate și speranțe reînnoite pentru înțelegerea semnificațiilor sale. Cu toate acestea, unii remarcă faptul că, deși oferă o structură pentru înțelegere, poate fi nevoie de resurse suplimentare substanțiale pentru a înțelege pe deplin textul.
Avantaje:Abordarea de sus în jos a lui Kitcher oferă o mai bună înțelegere a „Finnegans Wake”, făcând-o mai accesibilă. Lucrarea sa este descrisă ca fiind lămuritoare, oferind claritate fără a diminua magia textului. Cartea include numeroase citate relevante din „Wake”, facilitând înțelegerea narațiunii. Kitcher își povestește propriile lupte și succese cu textul, oferind îndrumări cu privire la modul de a se angaja în mod semnificativ cu acesta.
Dezavantaje:În ciuda îndrumărilor lui Kitcher, cititorii pot considera că „Finnegans Wake” necesită resurse suplimentare extinse pentru a fi pe deplin înțeleasă. Unii recenzenți au descris perspectiva sa ca fiind potențial îngustă în comparație cu alte interpretări, sugerând că nu acoperă toate unghiurile critice.
(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)
Joyce's Kaleidoscope: An Invitation to Finnegans Wake
Romanul Ulise al lui James Joyce, considerat cândva obscur și obscen, este considerat în prezent una dintre capodoperele literaturii mondiale. Cu toate acestea, ultimul roman al lui Joyce, Finnegans Wake, căruia i-a dedicat șaptesprezece ani, rămâne practic necitit, cu excepția specialiștilor erudiți. Noutățile sale lingvistice, aparent bazate pe o cunoaștere imensă pe care puțini o pot împărtăși, îl fac să pară impenetrabil.
Caleidoscopul lui Joyce încearcă să dizolve întunericul și să invite iubitorii de literatură să se implice în Finnegans Wake. Philip Kitcher propune că Wake are în centrul său o veche întrebare filosofică: "Ce face ca o viață să merite trăită? ", și că Joyce explorează această întrebare din perspectiva cuiva care simte că o viață lungă se încheie acum. Astfel, limbajul complex al viselor este o modalitate de a investiga probleme care sunt greu de înfruntat direct; cititorul este invitat să se lupte cu visătorul îmbătrânit al romanului, care caută reasigurare cu privire la valoarea a ceea ce a făcut și a fost. Joyce își găsește calea spre reasigurare. Muzica amplă și comedia înaltă din Finnegans Wake celebrează faptele obișnuite ale oamenilor obișnuiți. Cu o mare umanitate și o marcă distinctivă de umanism, Joyce ne îndreaptă spre lucrurile care contează în viața noastră. Ultimul său roman este un festival al vieții însăși.
Din această perspectivă, limbajul presupus opac sau lipsit de sens se deschide ca o sursă bogată pentru reflecțiile cititorului: deși cititorii nu îl vor aborda toți în același mod sau cu același set de referințe, există sens în el pentru toată lumea. Studiul detaliat al lui Kitcher asupra întregului text scoate în evidență rezonanțele și structurile sale muzicale. El analizează romanul în ansamblu, aducând în același timp o perspectivă profundă asupra lecturii pasajelor individuale cheie. Acest ghid captivant îi va ajuta pe cititori nu doar să dea sens romanului, ci și să savureze realizarea remarcabilă a celei mai puțin apreciate opere a lui Joyce.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)